More


    Sinagoga şi Casa de Rugăciune Talmud Tora, două dintre edificiile arhitectonice reprezentative ale Sătmarului

    - Advertisement -

    Sinagoga ortodoxă şi Casa de Rugăciuni Talmud Tora sunt amplasate în centrul orașului Satu Mare, pe Strada Decebal. Conform documentelor vremii, în anul 1735 în orașul Satu Mare erau 17 locuitori evrei. Începând din cea de a doua jumătate a secolului al XVIII-lea numărul populației evreiești a început să crească, iar la începutul secolului al XX-lea, Comunitatea Evreilor din Satu Mare, înființată oficial în anul 1842, a devenit una dintre cele mai importante comunități din Crișana.

    Dintre cele trei mari sinagogi: ortodox, status quo ante, neolog din Németi și cele 25 de case de rugăciuni, care funcționau în oraș, astăzi mai există doar sinagoga ortodoxă din str. Decebal. Sinagoga din strada Hám János, aflată în prag de restaurare, s-a prăbușit în iulie 2007.

    Prima sinagogă a orașului s-a construit în anul 1856 pe locul actualei sinagogi ortodoxe și a funcționat timp de 33 de ani. Datorită stării degradate a acestei clădiri, comunitatea a hotărât construirea unei noi sinagogi. Construcția s-a realizat în anii 1891-1892, pe timpul rabinului şef Benjamin Farkas Mandelbaum, conform proiectului întocmit de arhitectul şi profesorul de desen Nandor Bach (1842 -1905), originar din Vác (Ungaria), cel care a proiectat şi sinagoga mare de la Oradea. Numărul populației evreiești din Satu Mare a crescut la aproape opt mii în anul 1920. Se pare că din această cauză a fost ridicată pe latura sudică a sinagogii casa de rugăciuni Talmud Tora, a cărei construcție a fost terminată în anul 1927.

    Fațadele principale ale clădirilor, orientate spre vest, sunt paralele cu frontul stradal, iar în curtea din spatele lor se găsește clădirea sediului Comunității Evreilor din Satu Mare. Tot în curte, între clădirea sinagogii şi cea a casei de rugăciune s-a ridicat monumentul comemorativ al evreilor sătmăreni deportați. Sinagoga, realizată în stil eclectic, se încadrează în tipologia sinagogilor răspândite la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu spațiu longitudinal de structură tip hală şi cu galeria femeilor dezvoltată pe trei laturi.

    Clădirea este orientată est-vest cu fațada principală, cea vestică spre stradă. Fațada principală compusă pe trei axe, pe lângă suprafețele placate cu cărămidă aparentă este caracterizată de marea diversitate a elementelor arhitectonice, ca pilaştrii puternici cu cinci laturi, de înălțime variabilă, încheindu-se deasupra cornișei cu urne decorative, respectiv brâurile şi golurile terminate semicircular, cu chenare decorative de tencuială şi flancate de pilaştrii cu capiteluri stilizate. Intrarea principală în holul sinagogii se află în axa centrală a fațadei, iar de o parte şi alta sunt intrările secundare mai modeste, care asigură accesul la galeria femeilor.

    Atmosfera orientală din interiorul sinagogii, se datorează în mod deosebit picturii ornamentale generale, pe suprafața bolții teşite sunt motive geometrice şi florale stilizate înconjurate de chenare pătrate sau romboidale, iar decorația pereților este compusă din tipare alternant colorate, reprezentând palmete.

    Casa de rugăciuni, este construită lângă sinagogă și este o clădire de plan dreptunghiular alcătuită dintr-un hol şi un spațiu liturgic cu galerie vestică. Are două accese, poziționate în axele centrale ale fațadelor vest şi nord. Faţada principală, cu decorații arhitecturale din tencuială sub formă de lezene, se încheie cu o cornișă susținută de arcatură oarbă decorativă, deasupra căreia se ridică frontonul de factură barocă având conturul compus din curbe. Zona centrală semicirculară conține steaua lui David, deasupra cu o inscripție în limba ebraică. De o parte şi alta a intrării principale dreptunghiulare se află câte o fereastră încheiată cu arc în mâner de coş. Golurile de la parter, precum şi ferestrele cu închidere semicirculară de la etaj sunt înconjurate de chenare ornamentale din stuc.

    Faţadele laterale sud şi nord compuse pe câte patru axe, delimitate de lezene şi conținând ferestre suprapuse, cu partea inferioară semicirculară şi cea superioară tripartit arcuită, se încheie în atice ondulate, la partea superioară cu arcatură decorativă. Interiorul se accesează prin holul utilizat ca sală de rugăciune, iar opus intrării principale, pe peretele estic se găsește compoziția tripartită cu nișa Torei, decorată cu coloane şi semicoloane, ușa dulapului fiind acoperită de o draperie din catifea abundent brodată cu fire aurii. În fața acesteia, în centrul spațiului liturgic, se găsește bima înconjurată cu un grilaj decorativ. În interior, pereții sunt modest decorați, zugrăveala generală de culoare galben-ocru este ritmată de fâşii verticale albastre cu medalioane circulare având înscrise steaua lui David, armonizând cromatic cu vitraliile ferestrelor.

    Nicolae Ghișan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img