More


    Ady Endre, creatorul poziei maghiare moderne și legăturile lui cu Sătmarul

    - Advertisement -

    Personalitatea emblematică a unei generaţii de scriitori şi poeţi care la începutul secolului trecut au reformat literatura maghiară, Adz Endre a fost primul poet în literatura maghiară, care a rupt şirul poemelor tradiţionale, romantice, inspirată de Arany János şi Petőfi Sándor şi a creat poezia maghiară modernă.

    Ady Endre s-a născut în anul 1877, în localitatea denumită odinioară Micenţiu (comitatul Sălaj) şi care azi poartă numele de Ady Endre şi se află în judeţul Satu Mare.

    Ady Endre îşi începe studiile în Mincenţiu, unde este elevul lui Katona Károly, apoi continuă la liceul catolic sub îndrumarea lui Hark István. În 1886 continuă cu studiile liceale la Carei la liceul piarist. Se împrieteneşte cu Aurel Popp, viitorul pictor, prietenie care se va aprofunda şi va dura o viaţă. Din 1892 învaţă la Zalău; din 1957, in fata liceului unde a studiat este o statuie a sa. Face bacalaureatul in 1896.

    Ady Endre
    Székely Aladár felv.
    1915 k.

    Prima poezie o publică în 22 martie 1896 in jurnalul “Szilágy”. În 1903 o cunoaşte pe Diósy Ödönné, Brüll Adél (Léda) cu care trăieşte o tumultuoasă poveste de dragoste.

    Contactul cu capitala ungară, acest important centru cultural şi politic al imperiului dualist, va lărgi orizontul tânărului poet. Lumea trepidantă, nu lipsită de contradicţii şi diverse tentaţii, îl vor atrage ca un magnet, în pofida eforturilor lui de a rezista acestor distructive atracţii. După cum se ştie, Ady Endre avea un fizic armonios, bine clădit şi un aspect frumos, ceea ce îi va crea încă de la început numeroase probleme în cercurile boemei şi protipendadei vremii. Ady Endre, după cum o arată şi creaţia sa, n-a rămas indiferent şi insensibil nici faţă de nurii unora dintre frumoasele vremii. După cum se ştie, vreme de nouă ani, amanta poetului a fost Diosy- Adél Brull.

    Nepoată a unui bogat om de afaceri evreu şi soţie a unui destul de cunoscut negustor din Balcani, Adél l-a cucerit pe sensibilul poet în anul 1903 într-un fel de joacă. Ea nu a avut intenţii serioase de la început, întrucât, în realitate, a urmărit doar să-l facă gelos pe un alt curtezan al ei. Dar sensibilul poet a căzut cu uşurinţă în mrejele ei, i-a dedicat mai multe poezii, nemurind-o în numele anagramat de Léda.

    Complet nerecunoscătoare, în 1912 Adél l-a părăsit pe poet pentru un alt bărbat, ducându-l, potrivit propriilor sale declaraţii, în pragul nebuniei. Sentimentele de profundă iubire faţă de Adél l-au determinat pe tânărul poet ca, după finalizarea studiilor sale, dar mai ales după eşecurile dureroase avute cu diverse publicaţii budapestane, să se stabilească la Oradea, intrând în lumea gazetăriei şi colaborând la ziarul Vilá , care-şi avea redacţia în acest oraş de pe Crişul Repede.

    În 1914 se căsătoreşte cu Boncza Berta, cu care coresponda încă din 1911. Pe Berta o numeşte în poezii “Csinszka”. Cam din aceeaşi perioadă începe şi prietenia lui cu O. Goga. Deşi ambii au fost poeţi naţionalişti, ei au trecut peste ideile închistate ale vremii şi s-au ajutat reciproc. Lupta politicã a lui Octavian Goga a fost înteleasã de Ady Endre pânã la un punct. El i-a propus chiar poetului român o întâlnire, la o cafenea budapestanã, pe parcursul cãreia e posibil sã fi fost abordate si chestiuni legate de lupta comunã pentru grãbirea prãbusirii imperiului. Conceptia politicã a celor doi poeti si patrioti era, însã, diametral opusã. În vreme ce Ady era adeptul înlãturãrii imperiului, dar milita pentru intrarea provinciilor “eliberate” în structura noului stat maghiar, poetul român dorea pentru neamul sãu obtinerea dreptului la autodeterminare, deci inclusiv la realizarea unirii cu Vechiul Regat al României. Memorabile sunt două scrisori ale lui Ady Endre, publicate şi în ziarul budapestan Vilag, în care adresează poetului român observatiile si opiniile sale fatã de demersurile si lupta sa politicã.

    Din anul 1957, datorită intervenţiei pictorului Aurel Popp, în urma unei restaurări, casa natală a poetului a fost transformată în muzeu. Casa este amplasată la 5 km de comuna Căuaş, judeţul Satu Mare, în localitatea care astăzi poartă numele marelui poet.

    Nicolae Ghișan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img