More


    Livia Bacâru – personalitate marcantă a culturii sătmărene. A fost un reputat bibliolog, paleograf şi traducător

    - Advertisement -

    Livia Bacâru (1921-1999), fiică a localităţii Valea Vinului, a fost bibliolog, traducătoare, poetă. A avut o activitate rodnică în cadrul colectivelor Bibliotecii Academiei Române, a Bibliotecii Centrale de Stat, fiind mulţi ani redactor la „Revista Bibliotecilor”. A elaborat numeroase studii şi articole în domeniul filigranelor, a ex-librisului românesc şi a rarităţilor bibliofile. De asemenea, a fost preocupată de tezaurul cărţii rare şi a istoriei locale sătmărene.

    Şi-a făcut studiile liceale la Satu Mare. După absolvirea liceului, s-a înscris la Facultatea de Istorie din Bucureşti. În anul 1956 debutează publicistic în ziarul sătmărean Buciumul, probabil cu poezia „Privighetoarea”. După absolvirea facultăţii a fost paleograf la Biblioteca Academiei Române din Bucureşti. Livia Bacâru a îmbinat formaţia de istoric cu activitatea de bibliotecar şi de cercetător înzestrat în domeniul istoriei cărţii. S-a ocupat de carte sub toate aspectele ei: ca obiect, conţinut, ilustraţie, legătură, fără să neglijeze nici posesorii şi însemnele de proprietate. Liviei Bacâru nu i-au scăpat nici alte zone ale bibliologiei, de exemplu filigranologia. A fost interesată şi de vechile ex-librisuri.

    A tradus poezii din mai mulţi autori, din limbile maghiară, germană, franceză şi ucraineană.
    Creaţia lirică a poetei Liviei Bacâru a apărut postum cu titlul Călătorii. A fost membră a Uniunii Scriitorilor şi a Organizaţiei Internaţionale a Ziariştilor.

    Biblioteca Judeţeană Satu Mare s-a îmbogăţit în anul 2006 printr-o donaţie de carte din biblioteca Liviei Bacâru, oferită de familiile Bacâru, Hebe şi Anderco. Această donaţie îmbogăţeşte zestrea spirituală a Bibliotecii Judeţene Satu Mare.

    La „plecarea” Liviei Bacâru, regretatul bibliotecar sătmărean Iuliu Stier, a publicat un articol în memoria ei în paginile revistei Ex Libris românesc, în care menţiona faptul că aceasta „a atras atenţia asupra comorilor multor biblioteci tradiţionale, pentru identificarea şi inventarierea fondurilor tradiţionale.”

    Totodată revista „Biblioteca” a ţinut să îi dedice un ultim omagiu, semnat de Ioana Lupu şi intitulat „Eclipsă”. Şi presa centrală maghiară din România a fost sensibilă la trecerea în veşnicie a omului de cultură sătmărean, foarte cunoscut la nivel naţional.

    Iată ce se scrie despre Livia Bacâru în Catalogul colectiv al incunabulelor din România, Elena-Maria Schatz, Robertina Stoica.

    ”Catalogul incunabulelor, redactat de Livia Bacâru, publicat în anul 1970, a înregistrat 75 de incunabule. Redactat la peste 35 de ani distanţă de catalogul Liviei Bacâru, pe baza unei bibliografii mult mai bogate, Catalogul colectiv al incunabulelor din România a reţinut din colecţia Bibliotecii Academiei Române numai 69 de incunabule, restul de şase (Bacâru10, 16, 37, 51, 69 şi 70), fără date certe de publicare, fiind considerate de agenţiile bibliografice din ţările în care au fost tipărite, ca produse ale primului deceniu al secolului al XVI-lea. Conform uzanţelor, descrierea acestor incunabule a fost totuşi inclusă în catalog, fără număr de identificare şi fără ca respectivele informaţii să apară în indexuri, indicând în bibliografia fiecărei descrieri justificarea plasării între tipăriturile secolului al XVI-lea“.

    Sursa: Biblioteca Judeţeană Satu Mare

    Nicolae Ghișan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img