More


    Râul Someș acum un secol – importantă rută de comerț și zonă de promenadă a Sătmarului

    - Advertisement -

    Râul Someș, cândva importantă rută de comerț, nu mai este străbătut de ambarcațiuni de circa un secol. De altfel istoria municipiului Satu Mare este strâns legată de activitatea de pe Someș, fiind încă din Evul Mediu un important centru comercial. Dovadă stă cea mai mare monoxilă descoperită pe teritoriul României, găsită în 1963, având o lungime de 12 metri, ce datează din secolele XIV-XV. Pe tipul acesta de monoxile se transporta sarea de la Dej spre Ungaria iar Satu Mare era târg de sare. Aici se vămuia sarea, numele german fiind de Salzmarkt, adică târgul de sare.

    Cum Satu Mare era în Partium, nu în Transilvania, acesta era motivul pentru care aici se vămuia sarea. Pe Someș era drumul cel mai lejer, se venea de la Ocna Dej și se mergea pe Someș, Tisa și se ajungea în Ungaria, unde sarea nu prea exista şi unde era foarte scumpă.
    Nu puţini sunt sătmărenii care tânjesc la vremurile apuse când Someșul oferea cel mai important loc de pomenadă din oraş. La începutul secolului trecut, pe malul Someșului au fost vile frumoase, căsuțe de vacanță, iar zona era una de relaxare. Astăzi, nu există nici măcar un traseu, doar cărări făcute de pescari sau de tinerii care se scaldă vara. Din păcate în vreme ce în alte orașe s-a investit în amenajarea malurilor râurilor ca zone de promenadă, nu se știe din ce cauză autoritățile sătmărene nu au făcut acest lucru.

    “A trecut un secol de când au dispărut vapoarele de pe Someș. Era bordelul Lido, erau debarcadere unde veneau vapoarele, puteai coborî, urca. Someșul a fost întotdeauna un loc unde lumea mergea cu vapoarele, mergea la promenadă, erau terase, toate distracțiile din lume erau pe malul Someșului și au dispărut toate. Când s-au făcut săpături, când s-a făcut Palatul Administrativ, s-au scos vane de marmură roz. Satu Mare avea și o foarte bună tradiție în sporturile nautice și caiac canoe, până în anii 1980. Tradiția a continuat până în vremea regimului comunist mult și bine. Toate erau legate de Someș, unde se făceau antrenamente. Au dispărut la fel cum au dispărut atâtea și atâtea și, probabil, n-a fost cine să le mai susțină, nu s-au mai format generații noi”, declara pentru Agerpres, omul de cultură, Felician Pop.

    Someşul este al cincilea râu ca mărime şi debit din România. Are o lungime de peste 465 km, dintre care 376 km sunt pe teritoriul României. Bazinul hidrografic se formează prin unirea pe teritoriul comunei Mica, la circa 4 km în amonte de municipiul Dej, a râului Someşul Mare cu Someşul Mic. Someşul Mic (format prin confluenţa Someşului Rece cu Someşul Cald) are izvorul în Munţii Apuseni, iar Someşul Mare izvorăşte din Munţii Rodnei. Se varsă în Tisa, pe teritoriul Ungariei. Râul Someş drenează un bazin hidrografic de 15.740 km², cuprinzând 362 cursuri de apă cu suprafeţe mai mari de 10 km² şi o lungime totală de 5.263 km.

    Denumirea râului Someş provine din limba dacă, de la cuvântul Samus. Acesta face parte dintr-o listă de denumiri geografice din perioada dacică printre care se numără şi Alutus (Olt), Crisus (Criş), Istros (Dunărea), Maris (Mureş) sau Tyras (Nistru). Din limba dacilor se menţin aproximativ 150-160 de cuvinte de bază, în special toponime şi hidronime. Istoricul Valentin-Claudiu Dobre susţine, în cartea „Scurtă, uimitoare şi fabuloasă istorisire despre enigmatica limbă a geto-dacilor“, că unul dintre înţelesurile hidronimului ar fi „agitat“, „învolburat“, „clocotitor“, „pestriţ“, „amestecat“. Aceeaşi sursă precizează şi denumirea latină „sąmyšis“, cu înţelesul de confuzie, dezordine.

    Nicolae Ghișan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    panouri fotovoltaice satu mare