More


    Tradiții de Ignat. În unele localități din județul Satu Mare obiceiul tăierii porcului a rămas ca acuma 100 de ani

    - Advertisement -

    Chiar dacă datina spune că ”Ignatul porcilor” se ține pe 20 decembrie, cele mai multe sacrificări au loc atunci când oamenii reușesc să se adune și găsesc timpul necesar pentru a tăia grăsunul conform obiceiurilor.

    Denumirea de Ignat vine de la Sfântul Ignatie Teoforul, episcop de Antiohia și martir al Bisericii care este unul din cei mai de seamă părinți apostolici. Pentru că nu a lepădat credința în Hristos, a fost aruncat în arenă și sfâșiat de lei, în jurul anului 110, în timpul domniei împăratului Traian. O parte din moaștele Sfântului se află în Catedrala episcopală din Galați, la Schitul Darvari din București și la Mănăstirea Tismana.

    O legendă de-a noastră spune că, în noaptea de 19 spre 20 decembrie, când creștinii ortodocși sărbătoresc ziua Sfântului Ignat, porcii care vor fi sacrificați se visează cu mărgele roșii la gât, adică își visează sfârșitul.

    Sacrificarea nu poate fi începută înainte de ivirea zorilor și nici nu poate depăși apusul soarelui. Trebuie să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina poate ține la distanță, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice, ce-ar încerca să anuleze virtuțile sacrificiului.
    În unele localități din județul Satu Mare porcii se sacrifică exact aşa cum se făcea şi acum 100 de ani. De bună dimineaţa se strâng patru, cinci bărbaţi, fiindcă tradiţia spune că doar bărbaţii trebuie să se ocupe de sacrificarea animalului, şi după ce l-au înjunghiat pun paie pe porc deoarece şoricul se face mult mai moale şi gustos dacă este pârjolit cu paie spre deosebire de cei care folosesc butelia de gaz. De obicei porcul este sacrificat în faţa casei, pe pod, pentru a arăta vecinilor cât a fost gazda de gospodar. Musai ca după ce a fost tăiat porcul să se bea un pahar de pălincă.

    După ce porcul a fost pârlit urmează muruirea cu noroi amestecat cu paie şi pe urmă spălat bine, asta pentru a da o mai mare frăgezime jumerelor şi slăninii. Se spune că femeile nu au voie să participe la tăierea porcului nici măcar pentru a turna băutură în paharele bărbaților, deoarece, fiindu-le milă, animalul nu poate muri. Rolul femeilor începe în momentul în care carnea de porc ajunge pe masa din bucătărie, pentru a fi preparată.

    După ce a fost pârlit şi bine spălat urmează tranşarea porcului în sensul că nimic nu se aruncă. Se tranşează frumos şuncile care pe urmă vor fi duse la afumat, se scoate şira spinării, urmează cotletele şi ceafa. Prin zona Sătmarului se obişnuieşte să se facă şi keiser, fără os sau cu os, după care urmează prepararea caltaboşilor şi a cârnaţilor. Se păstrează tradiţia condimentării acestora doar cu sare, piper, boia şi desigur usturoi după cum se obișnuiește să se pună şi un pahar de vin la prepararea cârnaţilor, fiindcă aşa o cere tradiţia. Se face şi tobă şi sângerete iar pe final urmează jumerele şi topitul unsorii. După atâta muncă totul se încheie cu tradiţionala pomană a porcului, diznotor cum se mai zice prin zona noastră.

    Tradiții de Ignat
    • Pe 19 decembrie, în seara de Ignat se ia un dovleac, i se taie coada şi se păstrează, pentru că se spune că este bun pentru leac de bube dulci la copii.

    • Se spune că tot în noaptea de 19 decembrie vrăjitoarele umblă să ia belşugul casei, de aceea se presară mei şi sare împrejurul casei, al hambarelor şi al curţii.

    • Femeile pisează grâu ca să aibă de împărțit la Crăciun. Se fac un fel de turte, “Cârpele Domnului”, cu miere și nuci care se mănâncă în ajunul Crăciunului.

    • IGNAT vindecă porcii de boala rea și tot el este cel care vine să le anunțe moartea și să le ia sufletele.

    • Porcul care nu e tăiat până în această zi nu se mai îngrașă pentru că în această noapte își visează cuțitul.

    • În ziua lui Ignat e bine să vezi sânge, ca să fii ferit de boli. Cine nu are porc trebuie să taie măcar o găină.

    • Copiii se mânjesc cu sânge de porc pe frunte ca să fie rumeni și sănătoși tot anul.

    • Hainele cusute în această zi vor da junghiuri celui care le poartă.

    • În anumite zone ale ţării este obiceiul ca stăpânul casei să ia din sângele scurs din porc şi să deseneze o cruce pe fruntea copiilor, pentru ca aceştia să crească rumeni şi sănătoşi. Fetele din casă şedeau deoparte şi, când cei care lucrau la tăiatul porcului nu erau atenţi, furau sânge şi se stropeau pe frunte ori îşi desenau dorinţele: o inimă pentru iubire, o cruce pentru curăţenie sufletească sau un pom pentru a fi roditoare.

    • În casă este adusă mai întâi căpăţâna porcului cu râtul înainte, ca să meargă bine treaba în gospodărie.

    • Între IGNAT şi CRĂCIUN, femeile nu trebuie să toarcă, ele pisează grâu ca să aibă până la Crăciun.

    • Sărbătoarea trebuie ţinută cu sfinţenie de femeile însărcinate, pentru a naşte prunci întregi la trup şi minte.

    Nicolae Ghișan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    panouri fotovoltaice satu mare