Sfântul Nicolae este prăznuit de creștinii din întreaga lume în fiecare an, pe 6 decembrie. Peste 800.000 de români care poartă numele Sfântului Nicolae își sărbătoresc onomastica în această zi.
Iată zece lucruri mai puțin cunoscute din viaţa Sfântului Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul de Mira Lichiei:
1. Sfântul Nicolae s-a născut într-o familie bogată, în localitatea Patara din provincia Lichia (Turcia). Numele său provine din alăturarea termenilor „nicao” (a învinge) şi „laos” (popor). Astfel, traducem numele Sfântului Nicolae prin sintagma „învingător/ biruitor al poporului”. Tatăl său se numea Teofan, iar mama sa, Nona.
2. Conform Sinaxarului, după naștere a supt doar din sânul drept al maicii sale, miercurea şi vinerea ţinând post şi sugând numai o dată în zi, pe seară, după rugăciune.
3. Unchiul său era episcop de Patara și, de aceea, Nicolae a stat o vreme la Mănăstirea Sionului, unde a devenit preot, după ce a împărţit săracilor averea pe care o moştenise de la părinţi.
4. Una dintre cele mai cunoscute minuni ale sale este cea a ajutorării unui tată care voia să-și dea fetele spre desfrânare, pentru bani. I-a aruncat noaptea, pe geam, trei pungi de galbeni, iar omul a măritat fetele şi le-a dat zestre, mulţumind Domnului pentru purtarea Lui de grijă.
5. După moartea Arhiepiscopului de Mira Lichiei (astăzi, un mic sat din Turcia), Sfântul Nicolae a fost ales în fruntea acestei eparhii, în urma unei minuni. Tradiţia spune că Dumnezeu s-a arătat în vis, într-o noapte, episcopului bătrân, și l-a sfătuit să îl pună în locul său pe primul bărbat care va intra în biserică a doua zi. La început, Sfântul Nicolae a refuzat această demnitate, însă Mântuitorul i S-a arătat și lui în vis, dăruindu-i Evanghelia şi îndemnându-l să o accepte.
6. În jurul anului 305 a fost întemniţat, alături de alți mărturisitori ai credinței, dar a fost eliberat imediat ce pe tronul Imperiului Bizantin a urcat Sfântul Împărat Constantin cel Mare (305-335).
7. A fost unul dintre ierarhii prezenți la Sinodul I Ecumenic, organizat la Niceea în anul 325 de către Împăratul Constantin cel Mare, pentru a combate erezia lui Arie. Se spune că Sfântul Nicolae a fost atât de supărat pe concepția greșită a lui Arie, care susținea că Hristos nu ar fi Fiul lui Dumnezeu, ci doar o creatură a Tatălui, încât chiar l-ar fi pălmuit pe acesta.
8. Istoria bisericească nu a păstrat cu exactitate anul în care Sfântul Nicolae a trecut la cele veșnice, unele surse indicând anul 340, iar altele, 350. Știm doar că a fost ziua de 6 decembrie, aceeași la care îl cinstim pe Sfântul Nicolae până astăzi.
9. În anul 1087, de frica invaziei musulmane, moaştele sale, care rămăseseră acasă, în Mira Lichiei, au fost transferate la Bari, în Italia. Ele au fost furate de către niște marinari italieni, cu gândul de a le duce la Roma. Contrar planurilor, pe drum Sfântul le-a dat de înțeles marinarilor că orașul Bari este locul în care vrea să rămână. Moaștele sale se află și astăzi în Basilica di San Nicola, un important loc de pelerinaj pentru întreaga creștinătate.
10. Sfântul Nicolae este cunoscut ca fiind ocrotitor al celor acuzați pe nedrept, al comercianților, călătorilor, fetelor nemăritate, mireselor și, în special, al copiilor mici. El este și patronul spiritual al Ţărilor de Jos, al Rusiei, al provinciei Lorena, precum şi al mai multor oraşe din vestul Europei, printre care şi Bari.
Moș Nicolae, sfântul care vestește iarna
În popor se crede că de Sfântul Nicolae începe în adevăratul sens al cuvântului iarna. În această zi Moșul își scutură barba sură și începe să ningă. Iar dacă nu ninge înseamnă că Moș Nicolae a întinerit. Conform tradițiilor românești, Moș Nicolae apare pe un cal alb, făcând astfel trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii, ajută pe toți cei nevoiași, orfanii și văduvele, este stăpânul apelor și salvează corăbierii de la înec, protejează soldații pe timp de război, potrivit calendarulortodox.ro.
Conform tradiției populare, în nopțile sfințite de sărbători, când cerurile se deschid și pentru noi, muritorii de rând, se spune că preț de o secundă Sfântul Nicolae poate fi văzut stând în dreapta Domnului. La nemți, tradiția sărbătoririi lui Moș Nicolae a apărut prin îmbinarea imaginii creștine a Sfântului cu o figură păgână. Acesta este văzut de către germani ca un bătrân cu un sac în spate și o nuielușă în mână. Pe lângă ghetuțele pe care copiii și le pregătesc minuțios pentru venirea Moșului, aceștia scriu în ajun o scrisoare în care apar toate dorințele lor, dar și câțiva morcovi pentru caii moșului.
Ce simbolizează nuielușa de la Moș Nicolae
În fiecare an, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, copiii știu că trebuie ca ghetuțele sau cizmulițele lor să fie lustruite, deoarece Moș Nicolae va veni pe la ei să le aducă daruri celor cuminți. Copiii neascultători primesc o nuielușă, menită să îi atenționeze și să le aducă aminte că trebuie să asculte de părinții și bunicii lor. Pentru Moș Nicolae este suficient să se uite prin ferestre pentru a-și da seama dacă un copil a fost cuminte sau rău.
Sfântul Nicolae a fost învestit cu rolul de ocrotitor al familiei și al copiilor, în religia ortodoxă, ceea ce îi dă dreptul să intervină în educaţia copiilor, potrivit tradiției creștine. Se spune că el îi pedepsea pe cei care se abăteau de la dreapta credinţă lovindu-i cu nuiaua peste mâini. Tradiția spune că nuieluşa pe care o primesc copiii trebuie să fie din măr, iar aceasta trebuie pusă apoi în apă şi dacă va înflori până la Crăciun înseamnă că sfântul „a mijlocit” iertarea celui care a primit-o.
