Trebuie să recunosc că am mers cu oareșce rețineri la premiera de duminică de la Teatrul de Nord... Ba că-i lungă, ba că-i grea, ba că ce-o fi vrut să zică regizorul acolo... Am prieteni cârcotași. Mi-era frică să nu mai trăiesc o dezamăgire ca cea cu Omul bun de la Națională. Cea de fotbal. Pe care nu l-am mai văzut nici la vestiare vineri seara.
Mi-a mai venit inima la loc și mi-am făcut curaj sâmbătă, spre miezul nopții, când am văzut postarea prietenei mele, Ioana Pietrar (ex-Simion):
„Poate omul să rămână bun până la capătul vieții, indiferent de împrejurări? «Omul cel bun din Sîciuan» este un spectacol pe care este imposibil să-l descrii în cuvinte. Trebuie văzut, trăit și simțit prin propriile filtre. Este o piesă care te emoționează profund, te cutremură și, mai ales, te lasă cu multe întrebări…
Spectacolul a fost prezentat, în avanpremieră, în această seară, pe scena Teatrului de Nord din Satu Mare, deschizând stagiunea într-un mare fel! Iar despre actori… au fost desăvârșiți, fiecare în parte”, a scris ea după avanpremieră.
Poate că am prins eu duminica aceea zen, dar ziua a fost chiar una a vorbelor bune și a mesajelor pozitive... O duminică ce a început la hramul Bisericii Sf. Francisc, cu mesajul iubirii infinite. Cea a vrăjmașului. De care oare suntem capabili?
Și care s-a terminat seara, la teatru, cu povestea omului bun. A luptei dintre omul bun, omul prost de bun și cel care pune bunătatea sau bunăstarea lui înaintea tuturor.
Piesa te ține... Chiar dacă, cu tot cu pauză, e cam cât un meci de fotbal bun, cu tot cu prelungiri și lovituri de departajare. Cu mesaj, cu efecte audio-vizuale de... efect și cu actori desăvârșiți, ca să păstrez termenul Ioanei. Dar cu Georgiana Ghergu cea mai și cea mai desăvârșită...
Aș zice că începutul de stagiune a ridicat sus de tot ștacheta secției Mihai Raicu. Să vedem ce urmează... Că piesa asta parcă nu e despre Sîciuan, ci mai degrabă și despre noi, despre Satu Mare.
Că nu mai găsim omul bun... Că ne vedem doar hidoșenia din noi. Că ne împroșcăm cu noroi pentru interese mărunte... Călcăm pe cadavre pentru un like pe Facebook sau TikTok și uităm să vedem că există motive mult mai frumoase pentru a ne trăi viața asta, și așa scurtă, pe pământ.
Așa că... rogu-vă... dacă fotbal nu mai avem... cătați și mergeți la teatru, la Filarmonică... la cultură... Că altfel ne trezim că se ușurează toți pe noi.
Și căutați „Omul bun din Sîciuan”... la Teatrul de Nord.
Florin Cristian Mureșan
