Școala din Stâna a bătut recordul…18 candidați și tot atâția absenți de la examen
După afișarea rezultatelor finale, de pe 8 iulie, la Evaluarea Națională, în urma soluționării contestațiilor, urmează o nouă etapă plină de emoții pentru absolvenții clasei a VIII-a: admiterea la liceu.
Până acum, atenția s-a concentrat în special asupra performanțelor de excepție. Au fost prezentate mediile appropriate de 10, elevii de top și școlile cu cele mai bune rezultate. Este firesc să îi felicităm pe cei care au obținut performanțe remarcabile. Pe profesorii lor și mai ales familiile care i-au sprijinit.
Există însă și o altă realitate, cea din multe școli ale mediului rural, unde rezultatele ridică numeroase semne de întrebare privind accesul egal la educație.
Situația din unele școli rurale
Școala Candidați Absenți Cea mai mare medie
Hrip 7 1 3,67
Trip 12 2 8,72
Cărășeu 10 2 5,65
Agriș 1 0 5,20
Acâș 20 3 6,72
Pomi 18 2 9,17
Micula 20 4 6,72
Ambud 8 5 3,23
Bogdand 9 8,05 (9,25 la Lb română și 8,45 la Lb maternă)
Becheni 9 5 3,51
Cămărzana 1 0 5,37
Căuaș 5 2 5,15
Cehal 4 1 4,90
Certeze 1 0 6,40
Cidreag 8 2 4,65
Giorocuta 7 0 4,85
Giurtelecu Hododului 4 0 8,02
Iojib 5 2 6,71
Irina 5 1 4,70
Nadișu Hododului 11 0 7,60 (9,75 la Limba maternă)
Nisipeni 4 1 8,25 (9,60 la Lb maternă și 8,10 la Lb română)
Sătmărel 7 4 4,65
Săcășeni 5 4 3,07
Santău 11 2 7,00
Săuca 7 5 4,57
Socond 10 6 5,92
Stâna 18 18 Niciun candidat prezent
Turulung 12 0 8,68 (un al doilea elev cu media 8,60 și note de 9,40 și 9,65 la Limba maternă)
Dincolo de cifre, se observă câteva realități.
Există școli mici care au reușit să obțină rezultate foarte bune, precum Pomi, Turulung, Nisipeni, Bogdand sau Giurtelecu Hododului, demonstrând că performanța este posibilă și în mediul rural.
În același timp, există școli unde cea mai mare medie abia depășește nota 3 sau 4, iar în unele cazuri numărul absenților este foarte ridicat.
Cel mai elocvent exemplu este Școala din Stâna, unde toți cei 18 elevi înscriși au absentat la Evaluarea Națională.
De asemenea, la Socond, din 10 candidați, 6 nu s-au prezentat, iar în alte localități precum Ambud, Becheni, Săcășeni, Săuca sau Sătmărel, procentul de absență este, de asemenea, foarte mare.
Aceste cifre nu ar trebui privite doar ca simple statistici. Ele ridică întrebări despre abandonul școlar, despre motivația elevilor, despre implicarea familiei, despre accesul la meditații, la profesori calificați și la resurse educaționale.
Desigur, performanța sau eșecul nu pot fi puse exclusiv în seama unei școli. În spatele fiecărui rezultat există contexte familiale, sociale și economice diferite.
Totuși, diferențele dintre mediul urban și cel rural rămân vizibile.
În timp ce elevii din municipiul Satu Mare, din Carei sau Negrești Oaș beneficiază adesea de profesori cu experiență, programe suplimentare de pregătire și acces mai facil la resurse educaționale, mulți copii din sate pornesc la drum cu dezavantaje evidente.
Poate că aceasta este întrebarea cea mai importantă după încheierea Evaluării Naționale:
Au copiii din mediul rural aceleași șanse la educație și la reușită precum colegii lor din oraș?
Răspunsul nu poate veni doar din analiza notelor. El trebuie căutat în investițiile în educație, în calitatea actului didactic, în sprijinul oferit elevilor și familiilor și în preocuparea comunităților pentru viitorul copiilor lor.
Cristian Stan
