Săptămâna trecută Gazeta de Nord-Vest a prezentat cazul senatorului Valer Marian, care și-a falsificat declarația de avere. El a trecut, încă pe vremea când a fost director de cabinet al președintelui Consiliului Județean Satu Mare, un apartament în declarația sa de avere, fără să fi fost proprietar. După ce și-a dat seama că fapta sa este una penală, în mod miraculos, actele au dispărut fără urmă din arhivele Consiliului Județean. Spre ghinionul lui Valer Marian, actele sunt arhivate din oficiu la o altă istituție a statului. Faptele parlamentarului, prezentate de ziarul nostru, între timp au devenit obiectul unui dosar la Agenția Națională de Integritate. Explicații și scuze precum nu a știut să completeze corect declarația sa de avere sunt inacceptabile din partea senatorului Marian având în vedere pregătirea sa juridică și funcția de procuror pe care a ocupat-o în justiția românească. Faptele pomenite mai înainte nu sunt singulare. Senatorul Valer Marian a „uitat” să facă vorbire în declarațiile sale de avere despre faptul că este proprietarul a 55% dintr-un restaurant de lux din Cluj.
De această dată vă prezentăm un alt fals în declarația de avere, respectiv de interese a senatorului sătmărean Valer Marian. Puțini dintre cei apropiați ai senatorului au cunoștință despre faptul că acesta deține o societate comercială cu sediul social în Cluj. Încă din 1993 Valer Marian, alături de alte trei persoane, a înființat o societate comercială având ca obiect de activitate „restaurante”. Politicianul controversat a pus pe picioare un restaurant de lux situat în buricul Clujului, iar din firma care patronează localul senatorul deține 55 de procente. Firma SC Bonda Impex SRL (cod unic de înregistrare 6225029) până în 2006 a fost administrată chiar de senator. În acest an societatea patronată de Valer Marian, din motive speculative, intră în lichidare. Scopul afacerii nu a fost patronarea unui restaurant, ci acapararea spațiului în care funcționa localul, luat în locație de gestiune de unul dintre partenerii senatorului. Locația de gestiune reprezintă un procedeu de transfer, prin acordul de voinţă a două părţi, prin care una din părţi, numită locator, pune la dispoziţia celeilalte părţi, numită locatar, un fond de comerţ sau o entitate comercială, lipsită de autonomie economică, în scopul administrării cât mai rentabile a acesteia de către locatar. În contraprestaţie, locatarul are obligația să plăteasca locatorului o sumă de bani determinată sau determinabilă. Cum legislația românească ce reglementează drepturile locatarului are o serie de lacune, la un moment dat chiriașul poate intra în proprietatea spațiului comercial pentru o sumă mult sub prețul pieței. Valoarea spațiului comercial în cauză, după evaluarea unui specialist în imobiliare, ajunge la o sumă ce se apropie de un milion de euro.
Ce a omis senatorul Valer Marian este faptul că o societate comercială intrată în stare de lichidare nu presupune pierderea proprietății acțiunilor deținute de acționari. Cu alte cuvinte, până la o sentință judecătorească și radierea firmei din evidențele Registrului Comerțului acționarii oricărei societăți comerciale sunt proprietarii de drept ai acțiunilor pe care le dețin în momentul respectiv (vezi art. 135 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței: Sentința de închidere a procedurii va fi notificată de judecătorul-sindic direcției teritoriale a finanțelor publice și oficiului registrului comerțului). În acest fel nedeclararea de către senatorul Valer Marian a investiției în declarația sa de avere la capitolul IV – Active financiare, intră sub incidența legii ce reglementează completarea declarațiilor de avere (Legea privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, nr. 144/2007). Valer Marian a omis să pomenească despre activele deținute în SC Bonda Impex SRL și în declarația sa de interese, unde trebuia să facă vorbire despre cele 55 de procente deținute din capitalul social al firmei la punctul 1 privind calitatea de asociat sau acționar al demnitarului la societăți comerciale.
Ca și în cazul prezentat săptămâna trecută privind declararea unui imobil drept proprietate fără să fi avut acest statut la vremea respectivă și de această dată senatorul Valer Marian intră sub incidența legii penale, iar după ce Agenția Națională de Integritate va finaliza cercetările faptele senatorului vor ajunge pe masa procurorilor care după terminarea documentării îl vor trimite în judecată pentru săvârșirea unor fapte prevăzute și pedepsite de Codul Penal.
László KÁLLAI
Articolele de legi ce au fost încălcate de senatorul Valer Marian prin nedeclararea unor active deținute într-o societate comercială
Legea privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, nr. 144/2007 art. 50: Fapta persoanelor care, cu intenție, depun declarații de avere care nu corespund adevărului constituie infracțiunea de fals în declarații și se pedepsește potrivit Codului Penal.
Conform Codului Penal falsul intelectual se pedepsește cu închisoarea de la unu la cinci ani (art. 321. – Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări, se pedepsește cu închisoarea de la unu la cinci ani.) De asemenea falsul în înscrisuri sub semnătură privată se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani sau cu amendă (art. 322. – Falsificarea unui înscris sub semnătura privată prin vreunul dintre modurile prevăzute în art. 320 sau art. 321, dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice, se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani sau cu amendă.).
În privința uzului de fals Codul Penal dispune o pedeapsă cu închisoare de la trei luni la trei ani sau cu amendă, când înscrisul este oficial, și cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă, când înscrisul este sub semnătura privată (art. 323. – Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătura privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecințe juridice).
Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței art. 135: Sentința de închidere a procedurii va fi notificată de judecătorul-sindic direcției teritoriale a finanțelor publice și oficiului registrului comerțului (…) pentru efectuarea mențiunii, coroborat cu art. 136: prin închiderea procedurii, judecătorul-sindic, administratorul/lichidatorul și toate persoanele care i-au asistat sunt descărcați de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedura, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați.
