Chiar ar fi util să se studieze mult mai serios avangarda în liceu. Tot e nebunia cu BAC-ul. Avem reprezentanţi uriaşi ai avangardei fără nici un soi de ecou în minţile bacalaureaţilor. S-a văzut asta şi din noul “mare scandal” cu Brâncuşi batojocorit bietul de el. Într-un biet eveniment de la centrul Brâncuşi din Târgu Jiu, conducerea s-a gîndit să sărbătorească centenarul Gherasim Luca. O chestie lăudabilă. Luca e unul dintre ăia mari. Trebuie să ştii două trei chestii despre el, măcar aşa să nu te faci de rîs. Măcar că s-a sinucis aruncîndu-se în Sena după ce-a stat 4 decenii fără acte în Franţa şi că recita ciudat bîlbîit şi că a fost în gaşcă cu marii suprarealişti români şi francezi.
Au invitat o artistă care a vrut să rămînă şi ea cumva în spiritul Luca. A făcut ce-a putut. Ei bine, i-a sărit presa locală şi centrală în cap. Cot la cot cu consilieri locali care habar n-au pe ce lume trăiesc, dar ei ştiu că dacă dai un ban tre’ să se distreze lumea cu arta. Ba la Realitatea a mai apărut şi o purtătoare de cuvînt a autorităţilor locale care au zis că vor avea ei grijă de-acum să controleze ca să fie cultură cum trebuie “pe bani publici”.
Coerenţa asta de la Marga pînă în Târgu Jiu nu vine neapărat din “incultură”, vine dintr-un mecanism pervers: comercializare totală, arta ca un soi de ciudăţenie pop care trebuie să umfle piepturile, o horă în jurul Coloanei infinitului, asta e ce le trebuie lor. V-am făcut centru Brâncuşi sau ICR? Păi să nu-mi faceţi ciudăţenii. Oricum n-aduce bani, atunci trebuie să fie un soi de preş pentru evenimente politico-culturale. Nasol e că se pierde şi reflexul minimal: bă, vezi o ciudăţenie din care nu înţelegi nimic, dă şi tu pe wikipedia, vezi că oamenii ăia vorbeau despre Luca, vezi cine a fost tipul. Nu înjura întîi. Măcar înjură după, spune că avangarda asta te plictiseşte şi că minte poporul plătitor. Dar nu urla că l-au batjocorit pe Brâncuşi cu centenarul Gherasim Luca.
Pe de altă parte, uitîndu-mă şi la cazul ICR, cumva se întîmplă o chestie normală. Arta pe bani politici îşi ia periodic peste nas cîte o scatoalcă. Are două alternative: renunţă complet la acei bani sau ia banii şi se ia de guler cu ăia care-i dau (pentru asta ar trebui să stea mult mai uniţi în jurul unor principii elementare nu în jurul unuia sau altuia).