Turneul asiatic al premierului Victor Ponta este o premieră a ultimilor ani. Este singurul prim ministru, care, în perioada mandatului lui Traian Băsescu, descinde într-o lume economică și politică foarte puțin accesibilă țării noastre. Vizitele lui Ponta vin și într-un context nefavorabil pe planul strategiei energetice a României. Acum câteva zile s-a anunțat eșecul proiectului Nabuco, ce putea să ne salveze de dependența fațî de gazul rusesc. Astfel, întâlnirile premierului cu șefii de stat din Azerbaijan, Kazahstan și Uzbekistan au fost de bun augur, anunțând relații bilaterale cu aceste țări, deținătoroare a unor cantitați uriașe de gaze și țiței. De asemenea, Victor Ponta a beneficiat de toate onorurile diplomatice la întâlnirile cu premierul și cu președintele Chinei, unde s-a discutat despre un parteneriat strategic.
Ofensiva diplomatică a premierului Victor Ponta este de bun augur. Guvernul USL iese în lume și începe să-și clarifice poziția: vizita premierului la Berlin, unde s-a întâlnit cu cancelarul Angela Merkel, demonstrează deschiderea relansarea relațiilor dintre România și Germania. Scopul premierului este realizarea, în termen scurt, a unui parteneriat strategic cu Germania, în contextul în care relațiile economice sunte dintre cele mai bune. In același timp, vizita, din zilele acestea, a premierului francez la București, denotă intenția diplomației românești de consolidare a parteneriatului politic cu Paris, mai ales că afacerile între cele două țări merg mai bine ca niciodată. De aceea, putem observa că Guvernul Ponta începe să dezvolte relațiile bilaterale cu țările UE, într-un moment în care instituțiile europene scârțâie din incheieturi.
Așa putem explica și rostul turneului asiatic al premierului, care a avut întâlniri cu șefii celor mai puternice state beneficiare de resurse energetice din această zonă de lume(cu exceptia Rusiei). Scopul României, desenat de politica Guvernului Ponta, este ieșirea din sfera de influență energetica a Moscovei și găsirea unor căi alternative pentru supraviețuirea pe piata energetică mondială. Nu este întamplător faptul că Ponta a vizitat Azerbaijanul, Kazahstranul și Uzbekistanul imediat după anunțul privind eșecul proiectului Nabuco. De exemplu, el a primit asigurări că România nu va fi ocolită de ruta TAP, desemnată câștigătoare pentru aprovizionarea Europei, cu gaze azere.
De asemenea, premierul Victor Ponta a avut întâlniri cu primul ministru și cu președintele Chinei, unde s-a discutat despre un parteneriat strategic între cele două țari. Un asemenea parteneriat ar însemna investiții chinezești masive în economia românească, o alternativă la finanțarea europeană, mult prea birocratizată. De aceea, premierul a discutat, în primul rând de implicarea unei puternice companii chineze pentru construcția reactoarelor 3 și 4. De asemenea, România are nevoie de încheierea unor parteneriate public-private cu China pentru marile investitii: construcția de autostrazi, a canalului de irigații Siret-Baragan, a canalului navigabil, Dunare-București.
