La începutul săptămânii, Traian Băsescu a adus pentru prima dată în discuţie posibilitatea prelungirii mandatului său prezidenţial cu încă două luni, aferente celor două suspendări, în 2007 şi 2012. “Să aibă grijă, că s-ar putea să-mi aduc aminte ce scrie în Constituţie, că mandatul preşedintelui e de cinci ani”, i-a avertizat Băsescu pe liderii USL.
Specialiştii în drept constituţional sunt contradictorii, dar din punct de vedere teoretic sunt unanime în a aprecia că Traian Băsescu ar putea formula o astfel de cerere la Curtea Constituţională a României, dar numai pentru recuperarea perioadei cât a fost suspendat în vara anului trecut, între 6 iulie şi 28 august. Radu Carp, renumit profesor de drept constituţional, susţine că CCR nu se poate pronunţa pe o situaţie care şi-a produs deja efectul. Altfel spus, primul mandat s-a încheiat în momentul în care a fost validat cel de-al doilea. În consecinţă, o astfel de cerere trebuia depusă înaintea validării alegerilor din decembrie 2009.
Din punctul de vedere al aceloraşi specialişti în drept constituţional, Traian Băsescu are la îndemână diferite modalităţi juridice prin care să solicite prelungirea mandatului de care se ţine cu dinţii. Astfel, în solicitarea adresată CCR ar trebui să invoce un conflict juridic cu Parlamentul, ocazionat de suspendare. Nu este exclus să nu existe şi alte modalităţi de atac. Având însă în vedere nerăbdarea cu care majoritatea românilor aşteaptă sfârşitul mandatului prezidenţial al lui Traian Băsescu, orice încercare de prelungire al lui îl umple de ridicol neţărmurit. Mai este desigur loc destul, dar este bine de ştiut că suspendarea este o instituţie pur românească, dar un astfel de demers este totuşi dificil de pus în practică, întrucât situaţia nu are precedent.
Social-democraţii au catalogat intenţia lui Traian Băsescu privind o eventuală prelungire a mandatului său prezidenţial drept o pretenţie care depăşeşte limita bunului-simţ. Şi chiar aşa este, jupânul de la Cotroceni se comportă de parcă scaunul prezidenţial ar fi o moştenire de familie. Încăpăţânarea sa dovedeşte că şi la noi este valabilă povestea australianului care nu putea să scape de bumerangul vechi. S-a văzut nevoit să-l arunce în valuri, pe mare.
Voicu D. Rusu