De la începutul anilor 90, judeţul Satu Mare a intrat într-un proces accentuat de îmbătrânire demografică prin reducerea substanţială a ponderii populaţiei tinere şi creşterea celor vârstnice, potrivit rapoartelor elaborate în urma celor trei recensăminte realizate în această perioadă. În aceeaşi perioadă, a rămas aproximativ egală ponderea populaţiei adulte.
Creştere continuă a populaţiei vârstnice
Potrivit recensământului realizat în anul 1992, ponderea populaţiei vârstice, de peste 55 de ani, era de 20%. După alţi zece ani, la recensământul din 2002, ponderea acestei populaţii a crescut la 21,7%, în timp ce la ultimul recensământ, cel realizat în anul 2011, ponderea sătmărenilor cu vârstă mai mare de 55 de ani era de 26,2%. Pentru a exemplifica şi mai bine procesul de îmbătrânire a populaţiei judeţului nostru, se poate arăta că în 1992 erau înregistraţi 12.883 de locuitori cu vârste de peste 75 de ani, în 2002 numărul acestor persoane a ajuns la 14.667 de locuitori, în timp ce în 2011 erau înregistrate 17.898 persoane de peste 75 de ani.
Totodată, în perioada analizată se constată o scădere continuă a populaţiei tinere, sub 25 de ani. Astfel, dacă în 1992 ponderea populaţiei tinere reprezenta 41,8%, după zece ani această pondere a scăzut la 35%, ajungând în anul 2011 la doar 29,9% din totalul populaţiei judeţului Satu Mare. O pondere cât de cât constantă este înregistrată la persoanele adulte, cu vârste cuprinse între 25 şi 55 de ani, şi anume 38,2% în 1992, 43,3% în 2002 şi 43,9% în 2011.
Potrivit specialiştilor, declinul demografic al populaţiei judeţului nu provine din creşterea mortalităţii, ci din reculul natalităţii şi menţinerea acesteia la valori scăzute, mult sub nivelul de înlocuire a generaţiilor şi din migraţia externă a persoanelor tinere şi a celor apte de muncă.
Repercusiuni economice
Acest lucru are şi repercusiuni asupra situaţiei economice a judeţului datorită faptului că numărul persoanelor apte de muncă stagnează. Astfel, dacă în anul 1992, la o sută de persoane apte de muncă reveneau doar 14 persoane vârstnice, în 2002 numărul acestora a ajuns la 17,1 persoane, iar în 2011 la 19,3 persoane. Mai mult decât atât, dacă se ia în calcul numărul de persoane sub 15 ani raportat la numărul vârstnicilor, rezultă că la o sută de persoane tinere revin în prezent 76,7 vârstnici, faţă de 60,5 în 2002 şi 40,6 în 1992.
Generaţiile născute după 1989, mult mai reduse ca dimensiune, se vor afla pe piaţa muncii în perioada 2020-2030 şi vor avea de întreţinut o populaţie vârstnică numeroasă, inactiv economic. Potrivit specialiştilor, în viitorul apropiat se va crea un dezechilibru între acel segment al populaţiei cu potenţial de contribuabil şi celălalt, cu potenţial de beneficiar.
Florin Dura
