Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, că Guvernul a sesizat deja DNA în legătură cu contractul cu Bechtel pentru construirea Autostrăzii Transilvania pentru că “este bine” să se ştie “din cauza cui nu s-a făcut această autostradă”. Întrebat, vineri, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, dacă Guvernul va sesiza DNA în legătură cu nereguli din contractul cu Bechtel, Victor Ponta a declarat acest demers a fost făcut deja în baza rezultatelor unui raport de control. “Am făcut-o deja. Am trimis rezultatele controlului şi aspectele de natură penală pe care noi le-am descoperit către DNA. Am vrut să încheiem o dezbatere care durează de foarte mulţi ani şi este importantă pentru Transilvania, de ce ceea ce am început în 2004 nu am continuat. Răspunsul este foarte multă ignoranţă şi rea-credinţă. Dincolo de trecut, e bine să ştim din cauza cui nu am făcut autostrada”, a spus Ponta. Premierul a participat, vineri, la inaugurarea Campusului Teologic “Nicolae Ivan” din Cluj-Napoca, unde a primit cea mai înaltă distincţie a Mitropoliei Clujului, “Crucea transilvană”. De la Cluj-Napoca, Victor Ponta a plecat spre Sebeş, pentru a inspecta lucrările la autostrada Deva-Sibiu.
Inspectorii guvernamentali arată în raportul încheiat la 27 noiembrie şi transmis vineri de Guvern, printre altele, că înţelegerea cu Bechtel a fost modificată fără respectarea dispoziţiilor legale, ceea ce a condus la prejudicii pentru stat. Conform raportului, renegocierea contractului, stabilit iniţial la “valoarea corectă” şi certificată ca atare de 2,2 miliarde euro, a fost iniţiată, în 2005, fără un mandat din partea Guvernului, fiind doar un mandat acordat de fostul ministru al Transporturilor Gheorghe Dobre (PDL), iar lucrările fiind întârziate. Negocierile au fost coordonate de Gheorghe Dobre şi fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu. Prin încheierea unui acord de modificare la contract, în baza unei hotărîri de guvern iniţiată de Dobre şi avizată de Vlădescu şi fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, statul a fost păgubit cu 40 milioane euro, prin reclasificarea acestei sume, acordate iniţial cu titlu de avans, drept cheltuieli de mobilizare, cu încălcarea dispoziţiilor legale. Inspectorii arată că miniştrii ştiau, conform notei de fundamentare a hotărîrii de guvern, că aveau obligaţia recuperării acestei sume.
Pentru crearea unei “aparenţe de legalitate”, a fost însă acceptată creşterea cheltuielilor de mobilizare de la 30 milioane euro la 70 milioane euro, cu toate că acestea se refereau la activităţi anterioare înceerii construcţiei, iar construcţiile erau deja începute din 2004. Inspectorii îi acuză astfel pe miniştrii Dobre, Vlădescu şi Macovei că au creat un artificiu pentru a justifica faptul că Bechtel a păstrat 40 milioane euro. Inspectorii mai arată că în acrdul de modificare a fost extinsă cu un an perioada lucrărilor, ceea ce a majorat costul total cu cel puţin 12 milioane euro, ca rezultat al aplicării costurilor indirecte de capital cu un milion euro pe lună.
