Afacerea “Aeroportul Internațional Sibiu” este un exemplu clasic de țepuire a bugetului de stat. Autori: Klaus Iohannis, primar al Sibiului, și Martin Bottesch, fost președinte al Consiliului Județean Sibiu ( 2004-2012). Lucrările au început în 2006 și nu s-au terminat nici astăzi. S-a dorit a deveni un aeroport modern, la standarde internaționale, special pentru evenimentul “Sibiu, capitala culturală europeană” și a devenit o mlaștină plină de corupție, care a înghițit peste 100 de milioane de euro.
Este o afacere pur germană, orchestrată de primarul Sibiului, în colaborare cu colegul său de partid, din Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), cu proiect adus din Germania, cu firmă selectată (nu prin licitație, ci prin încredințare directă) cu capital german. Consiliul municipal Sibiu avea , la momentul desfășurării acestei afaceri, peste 70% consilieri ai FDGR, iar Consiliul Județean, peste 50% reprezentanți ai FDGR. Un adevărat gheșeft pentru buzunarele celor doi lideri sași!
Ușile de la garajele pompierilor, mai mici
Pentru a friza ridicolul, printre tarele lucrărilor supervizate direct de șeful CJ , Martin Bottesch, și de primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se numără și proiectarea subdimensionată a porților de acces de la garajele mașinilor de pompieri, “fiind nevoie de lucrări de remediere destul de dificile, întrucât a fost nevoie a se interveni în betonul armat al buiandrugilor de la partea superioară a celor 7 uși”!
De asemenea, probleme au fost și la lucrările de amenajare a parcărilor aeroportului. “ Nu s-au proiectat și ca atare, nu s-au montat, sistemele electrice și electronice care să acționeze automat barierele de acces și de ieșire din parcare, ceea ce a făcut ca, mai bine de 2 ani, Aeroportul să nu încaseze niciun leu din taxarea serviciilor de parcare, cu pierderi financiare considerabile”, se mai arată în plângere.
Specialiștii, scoși din cărți
Deși s-a dovedit a fi o lucrare extrem de dificilă, cei doi lideri asociați ai județului Sibiu (Klaus Iohannis și Martin Bottesch) au refuzat să colaboreze cu specialiștii de la Aeroportul Sibiu, dar și cu cei de la Autoritatea Aeronautică Civilă din București. Pentru ei, specialiști nu au însemnat decât firme germane. Astfel, mai întâi Klaus Iohannis a achiziționat din Germania proiectul pentru aeroportul din Sibiu, proiectantul lucrării “selectat” a fost firma Obermayer Planen+Beraten Gmbh (printr-o procedură total netransparentă), consultantul general ales este “Dornier Consulting GMbh” iar contructorul, tot o firmă nemțească, Max Boegl.
Bugetul pentru lucrările la aeroportul Sibiu s-au făcut exclusiv de la Consiliul Județean și de la Consiliul municipal Sibiu, refuzându-se accesarea de fonduri europene sau finanțarea de la bugetul de stat.
“Mai uluitor decât toate cele relatate până acum, în ceea ce privește aspectele dubioase ale modului în care s-au desfășurat toate etapele de lucru la noul obiectiv de investiții, a fost interdicția obstinată a președintelui CJ Sibiu, adresată comandantului Aeroportului, sub amenințarea cu destituirea, de a se preocupa (inspecta, verifica, controla lucrările) sau de a semnala vreo neregulă constatată în timpul lucrărilor, chiar și numai dirigintelui de șantier- lucru de neînțeles câtă vreme beneficiarul direct al investiției era chiar Aeroportul”, se mai spune în plângerea penală.
Drept urmare, la recepția finală a lucrărilor, reprezentanții Aeroportului, comandantul Augustin Sava și cei trei specialiști – George Plăiașu – director tehnic, Velicu Gheorghe – director operațional și Lunca Mircea – șef serviciu securitate aeroport, votează împotriva încheierii lucrării, în condițiile în care constată numeroase nereguli în execuție.
Revolta directorului general al AACR
De asemenea, împotriva recepției lucrărilor s-au pronunâat și reprezentantul Autorității Aeronautice Române, directorul general din acea vreme, Florea Geică, dar și reprezentanții din cadrul Ministerului Transporturilor.
Ca ultim gest pentru a salva lucrările de modernizare a aeroportului de la Sibiu, Florea Geică îi trimite șefului CJ o epistolă, în data de 15.04.2009, în care îi atrage atenția asupra gravelor deficiențe tehnice ale acestui proiect. Cea mai gravă deficiență notificată de directorul general al Autorității Aeronautice se referă la “gravitatea acumulărilor de apă pe terenul aeroportului și în canalele și căminele de vizitare în care sunt pozate conductele electrice ale căror caracteristice din fabricație nu sunt compatibile cu condiția lor de permanență imersie în apele pluviale acumulate din cauza imposibilității drenării lor”. Geică susține , în materialul trimis că, “toate aceste deficiențe pot afecta siguranța în exploatarea Aeroportului Sibiu”.
În plângerea penală, Corneliu Bucur semnalează și alt caz de corupție: vicepreședintele CJ din acea perioadă, liberalul Gheorghe Dicu, numit în comisia de recepție a lucrărilor, a obținut pentru firma sa, SC SAFA SRL, o serie de contracte la executarea proiectului de modernizare a aeroportului, un dosar evident de incompatibilitate și conflict de interese.
Aventurile plângerilor penale
Această plîngere penală înaintată de Corneliu Bucur a avut o evoluție sinuoasă, fiind plimbată de la un parchet la altul, de la DNA Alba Iulia la DNA București și invers. O primă ordonanță emisă pe 22.07.2011 de DNA Alba Iulia, dă soluție de neîncepere a urmăririi penale în cazul lui Martin Bottesch. Procurorii susțin că a fost admisă plângerea penală a lui Corneliu Bucur, că s-a constituit dosarul penal nr.162/P/2010, că s-a dispus autorizația de interceptare a comunicațiilor de orice tip a învinuitului Martin Bottesch, “însă din procesele de redare a convorbirilor interceptate nu au rezultat indicii privind favorizarea de către învinuit a părților contractate, angrenate în proiectul Modernizare Aeroport Sibiu”.
“Față de starea de mai sus expusă în cauză, se constată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz îm serviciu contra intereselor publice”.
În asemenea situație, Corneliu Bucur trimite o nouă plîngere penală procurorului șef al DNA, Daniel Morar. De această dată, procurorul Petru Naniță, sef adjunct al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție din cadrul DNA infirmă soluția dată de DNA Alba Iulia și propune”redeschiderea și reluarea urmăririi penale față de Martin Bottesch”, fără să menționeze nimic despre Klaus Iohannis. “Nu au fost analizate, pe bază de probe, inclusiv expertize tehnice, cauzele și condițiile care au condus la executarea unor lucrări necorespunzătoare și responsabilitatea părților, toate raportate la norma incriminatorie, în scopul stabilirii dacă există răspundere penală pe lângă răspunderea civilă”, se arată în soluția dată de DNA București.
Dosarul penal se întoarce la DNA Alba Iulia și la doar o lună, procurorul șef al Direcției, Liana Boer, dă o nouă soluție de scoatere de sub urmărire penală a lui Martin Bottesch.
În sfârșit, DNA începe urmărirea penală
Exasperat, consilierul județean Corneliu Bucur se adresează din nou DNA București. El sintetizează toate acuzele într-un catalog al celor 10 ilegalități înfăptuite de fostul șef al CJ Sibiu în complicitate cu primarul Sibiului: supravegherea necorespunzătoare, superficială față de execuția defectuasă a lucrărilor; nedispunerea, la timpul cuvenit a executării remedierii gravelor erori și defecțiuni constatate și reclamate de comandantul aeroportului; îngrădirea dreptului și obligațiilor care îi reveneau comandantului aeroportului; dispunerea efectuării plăților, prin transferul sumelor necesare acestora din bugetul Consiliului Județean, în pofida constatării unor deficiențe severe ale execuției lucrărilor; dispunerea recepționării parțiale și finale, în contradictoriu cu tot personalul de specialitate din cadrul aeroportului; ascunderea situației reale în ceea ce privește nemaiconstruirea rezervorului de carburanți, chiar și față de membrii comisiei; ocultarea obstinată a datelor reale ale acestei investiții față de membrii Consiliului Județean; modificarea abuzivă, prin încălcarea legislației în vigoare, a componenței Consiliului de administrare al aeroportului, evident cu scopul favorizării partenerilor contractuali; sfidarea celui mai reputat expert din comisia de recepție, reprezentantul Autorității Aeronautice Civile.
Drept urmare, Doru Țuluș, procurorul șef al Secției de combatere a infracțiunilor conexe de corupție din cadrul DNA, a dat o rezoluție, în data de 3 aprilie 2012 prin care era infirmată din nou soluția de NUP dată de DNA Alba Iulia și dispunea redeschiderea și reluarea urmăririi penale în acest caz. Din păcate însă nu se mai știe nimic de acest dosar penal.
“Din analiza dosarului și a plângerii soluției, rezultă că plângerea este întemeiată. În cauză nu au fost administrate toate probele necesare lămuririi complete a cazului, sub aspectul îndeplinirii procedurilor pentru achizițiile publice, atribuirea contractelor de execuție, stabilirea clauzelor contractuale defavorabile beneficiarului, controlul execuției lucrărilor, modalitățile de recepție intermediare și finale. Nu s-a stabilit cert, inclusiv prin expertize tehnice dat fiind caracterul specific al investiției, cauzele și condițiile care au condus la executarea unor lucrări necorespunzătoare. Efectuarea unor expertize se impunea cu necesitate, ținând cont de expertiza deja efectuată în 2010 și care a evidențiat, fără putință de tăgadă aceea că pământul folosit pentru realizarea umpluturilor a fost de calitate necorespunzătoare, drenajul subdimensionat și necorespunzător, iar conformarea rambleului (pantă mare a taluzului), de asemenea, nu a fost adecvată în raport cu proprietățile fizico-mecanice, ținând cont și de condițiile morfologice și hidrologice locale. Pe de altă parte, în situația executării de lucrări neconforme, restituirea procentului de 70% din garanția de bună execuție către antreprenor, dispusă de Martin Bottesch, ordonatorul principal de credite, este pur și simplu fără nicio justificare”, se arată în rezoluția emisă de procurorul Țuluș.
Pe această cale, procurorul DNA confirmă acuzele aduse în plângerea penală de fostul consilier județean Corneliu Bucur referitor la acest caz de mare corupție, de care se fac vinovați fostul șef al CJ, Martin Bottesch și actualul primar al Sibiului, Klaus Iohannis. Este un caz de favorizare a clientelei create în jurul liderilor FDGR, o serie de firme germane care au dat un mare tun bugetului local al sibienilor.
Articol preluat de pe ancheteonline.ro
