Binemeritatele vacanţe petrecute prin ştrandurile din judeţ au, de regulă, şi o parte mai puţin vizibilă şi cât se poate de neplăcută. Mai ales la ştrandurile în care apa termală este mai tulbure. Este vorba despre indivizii care îşi satisfac necesităţile fiziologice prin bazine. De obicei, gradul de “poluare” al apei se poate constata cu ochiul liber în funcţie de claritatea cu care se poate vedea fundul bazinului. Problemele cele mai mari apar, inerent, când ştrandurile sunt mai pline, chiar şi pe timp de iarnă. Cum unii clienţi consideră de bun augur să înfunde toaletele cu tot felul de deşeuri, oamenii ajuns să nu aibă unde să se uşureze. Cei mai curajoşi, prost-crescuţi sau mai beţi găsesc repede soluţia: bazinul. Nici nu este de mirare că în unele momente apa dulce se transformă aproape imediat în apă sărată. Făptaşii sunt aproape imposibil de depistat, aceştia scăpând în majoritatea cazurilor nedepistaţi. În orice caz, un lucru este cert: tot mai multe persoane au ajuns să înoate în alte tipuri de compoziţii apoase decât celebra deja formulă H2O.
