Aflat recent într-o vizită de stat la Vilnius (Lituania), preşedintele Klaus Iohannis a criticat propunerea Comisiei Europene de a sancţiona ţările UE care nu acceptă refugiaţi conform sistemului de cote obligatorii.
Poziţia preşedintelui României este pe deplin justificată având în vedere faptul că unul din şapte solicitanţi de azil înscrişi în cadrul schemei UE de redistribuire a refugiaţilor în interiorul blocului comunitar a refuzat să fie mutat sau a plecat fără să anunţe pe cineva. Schema viza redistribuirea mai echilibrată în alte state UE a celor 160.000 refugiaţi din state aflate în prima linie a migraţiei, ca Grecia şi Italia. Sistemul se confruntă însă cu sincope din cauza refuzului multor solicitanţi de azil de a accepta România sau Bulgaria, ţări pe care le consideră sărace.
Din cele 1.324 de persoane ale căror dosare au fost procesate până acum în cadrul schemei de relocare, conform Guvernului grec 191 au renunţat sau pur şi simplu au dispărut. În România, 32 dintre cei 67 de solicitanţi care urmau să fie transportaţi au dispărut sau au renunţat la programul de relocare. Situaţia a fost similară şi în Bulgaria. Când li s-a spus că sunt trimişi în Bulgaria, care a acceptat să primească 47 de solicitanţi de azil din Grecia, 36 s-au retras din program iar 7 „au dispărut”.
De altminteri, chiar şi unii dintre migranţii trimişi în ţări bogate ca Franţa au renunţat la schemă. Din cei 388 de solicitanţi de azil care urmau să fie trimişi din Grecia în Franţa, 24 au dispărut şi 2 au renunţat.
La Vilnius, Klaus Iohannis a precizat că abordarea prin sancţiuni a situaţiei create nu reprezintă o rezolvare pentru criza migraţiei. Mai cu seamă că odată ce cetăţenii turci (aproximativ 75 de milioane) vor putea călători fără vize în UE, migranţii ilegali, dar şi membri ai grupărilor de crimă organizată s-ar putea orienta către obţinerea de paşapoarte turceşti pentru a intra în blocul comunitar.
Voicu D. Rusu