More


    Seniorul presei sătmărene!

    - Advertisement -

    Se numeşte Voicu D. Rusu! Răsfoind presa noastră, vedem că, de-a lungul timpului, Voicu D. Rusu a fost şi este semnatarul multor editoriale şi multor materiale ce atrag atenţia cititorilor. Analizându-le pe cele apărute imediat după revoluţie, par a fi scrise chiar zilele acestea. Dacă l-aş întreba pe Voicu: De ce scrie? Mi-ar răspunde brusc: Scriu să nu se uite! El ştie mai bine decât mulţi „politicieni”, ştie în primul rând de la tatăl său, ilustru om de cultură, profesor şi director mulţi ani la şcoala pe care a transformat-o în nr. 1 din toate punctele de vedere. Acest om şi-a luat familia şi şi-a căutat camarazii de pe front, rămaşi în viaţă, bucurându-se, până la lacrimi, la reîntâlnirea cu ei. Voicu a auzit, cu urechile lui, despre faptele de arme, despre dăruire pentru ţară, despre dragostea de neam, ţară şi limbă, despre dreptate şi adevăr. Am fost martor la aceste întâlniri, fiind şoferul care i-a dus pe toate coclaurile ţării la întâlnirile lăcrimânde!

    Voicu a scris şi scrie ştiind multe despre istoria poporului român, cu nesfârşitul şir de suferinţe şi umiliri, de revoltă şi oprimări. De aceea scrie Voicu, să nu se uite! Să nu se uite niciodată! El ştie bine că memoria şi starea de veghe trebuie să fie mereu active! De aceea în scrisul său mesajele răzbat în adâncul inimilor celor ce cunosc bine suferinţele acestui popor şi trezesc interes de cunoaştere în inimile celor tineri, păcăliţi de „mincinoasa” istorie ce se înfăţişează în cărţile copiilor.

    Pe Voicu l-a determinat mereu cuvântul scris şi obârşia ţărănească, vorbind frumos despre localitatea Mădăras, ce n-a fost uitată de părinţii săi şi nici de rudele plecate în îndepărtata Americă cu zeci de ani în urmă. Voicu simte acest blazon ţărănesc de nobleţe prin tot ce face şi a făcut în viaţa lui. El s-a format prin educaţie sănătoasă în familie, care nu se dă în nicio şcoală, în nicio universitate de aici sau de oriunde, cei 7 ani de acasă. Acolo, în familia Rusu Dumitru s-a învăţat cuviinţa, spiritul dreptăţii, echilibrul gândului şi faptei, bunul simţ – toate atât de necesare în viaţă!

    Sigur, Voicu a trecut prin şcolile înalte ale Universităţii clujene, acea oază luminoasă a tinereţii sale şi a multor absolvenţi de-a lungul anilor. S-a format în această capitală culturală a Ardealului, învăţând de la marii săi dascăli, auzind paşii lui Blaga prin Clujul de atunci, stins în 1961. Ştiu că Voicu a urmat un drum de lumină, de la învăţătura părintească la cea universitară, culegând cu sârguinţă şi muncă adevărată, lumina din cărţile ce i-au trecut prin mână.

    Nu ştiu dacă azi, un copil crescut în cei 7 ani de acasă, mai are şansa, acum când, se spune, ai nelimitate posibilităţi, să străbată acest drum! Dacă ajunge, o face cu neînchipuit de mari sacrificii ale părinţilor şi… cu programe şcolare şi manuale alternative bulversate. Şcoala nu se mai face, nu-i aproape de biserică! Voicu este conştient de criza economică pe care o trece, repetat, ţara, dar ştie bine că mai gravă este criza mondială. Şi mai ştie Voicu şi-o spune, că, dacă şi morala dispare, atunci la ce să ne mai aşteptăm? Voicu acum pare a fi într-un refugiu romantic, cu flori şi amintiri ce fulguiesc căzând în jurul lui. Mi-au plăcut întotdeauna titlurile materialelor semnate de el. Culmea, scrie atât de bine neexistând cenzură şi selecţie!

    Are mulţi ani de jurnalism, dar şi acum are aceleaşi emoţii când se aşază în faţa colii albe de hârtie. De ce? Scrie cu gândul la cei ce vor citi cuvintele sub care semnează. Şi acum citeşte ca un student conştiincios! Este şi el un citior fidel al presei sătmărene, mai ales al „Gazetei”. Pe lângă editoriale, a avut şi are mereu rubrici interesante, din social, cetăţeneşti, din cultură, din diversiuni politice – toate încărcate de trăiri sufleteşti, aducând şi soluţii pe gândul şi simţirea cetăţeanului. Primul număr scos în noaptea revoluţiei a fost un act unic în istoria presei sătmărene. A vrut să-i ajute şi pe românii din Zakarpatia, dar… s-a lovit de piedici de tot felul!

    N-am realizat la „Oameni şi Fapte” o emisiune cu Voicu D. Rusu, deşi ştiu că nu m-ar refuza. Îl stimez mai mult decât în mod obişnuit pentru lucruri multe, asemănătoare cu cele de mai sus! Îi doresc sănătate, bucurii şi materiale frumoase, aşteptate de cei mulţi care îl iubesc!

    Teodor Curpaş



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img