More


    DANŢUL DE „LĂSARE”…

    - Advertisement -

    Dantu-de-Lasare-1

    Fondatorii Asociaţiei socio-culturale ŢARA OAŞULUI, coordonaţi de VASILE CIOCAN – preşedinte şi VASILE LUCUŢ – primvicepreşedinte, ai Asociaţiei, au organizat duminică, 26 februarie, la restaurantul ESEDRA din Satu Mare, DANŢUL DE „LĂSARE”, care marchează ultimul eveniment înainte de intrarea în Postul Paştelui.

    Acest obicei străvechi oşenesc a debutat la Catedrala ADORMIREA MAICII DOMNULUI din Satu Mare, unde aproximativ 300 de oşeni, veniţi din toate comunele Ţării Oaşului, s-au întâlnit cu membrii fondatori ai Asociaţiei socio-culturale Ţara Oaşului pentru a participa la Sfânta Liturghie. Alături de oaspeţii oşeni au fost prezenţi reprezentanţi ai Asociaţiilor culturale a moţilor – Filiala Satu Mare şi a codrenilor, precum şi reprezentanţi ai Asociaţiei culturale BOGDAN VODĂ din Maramureş. La sfârşitul Sfintei Liturghii, poetul Ioan Belbe din Turţ a recitat o poezie creştină, din creaţia proprie, care surprinde momentele premergătoare specifice Postului Paştelui, care au culminat cu moartea şi Învierea Mântuitorului Iisus Hristos. În predica sa, preotul paroh doctor CRISTIAN BOLOŞ a spus, printre altele, că oşenii sunt oameni paşnici, credincioşi, păstrători ai tradiţiilor şi datinilor strămoşeşti şi că ei nu încep niciun eveniment fără bunul Dumnezeu, fără rugăciuni şi participarea la slujbele religioase. După ieşirea din biserică oşenii s-au încins într-un danţ tradiţional, acompaniaţi de ceteraşi vestiţi în Ţara Oaşului, spre uimirea celor prezenţi, iar credincioşii, din Parohia Catedralei ADORMIREA MAICII DOMNULUI, alături de toţi cei prezenţi, au fost cinstiţi cu pălincă, cârnaţi şi colaci.

    După aceste momente emoţionante, oşenii împreună cu invitaţii lor, oficialităţi locale din Satu Mare, Maramureş şi alţi invitaţi, s-au deplasat la restaurantul ESEDRA din Satu Mare. Foarte mulţi invitaţi sosiţi la faţa locului au fost impresionaţi de muzica trâmbiţelor, care răsuna pe platoul din faţa restaurantului, interpretată de oşeni talentaţi şi cunoscători ai acestui instrument de suflat străvechi. De la Vasile Lucuţ – primvicepreşedintele Asociaţiei am aflat că în vechime trâmbiţele aveau rolul de a transmite mesaje tuturor oşenilor, care erau invitaţi la un eveniment, în baza unui cod muzical cunoscut de cei care ştiau să cânte la trâmbiţe. Acest cod muzical era asemănător cu codul Morse. Nici una, nici două, grupurile reunite de ţâpuritoare şi ceteraşi din toate comunele Ţării Oşaului s-au reunit într-un danţ uriaş, iar buna dispoziţie şi veselia se putea citi pe feţele oşenilor şi a tuturor celor prezenţi la debutul Danţului de „lăsare”…La un moment dat, perechile de dănţăuşi au trecut pe sub o cupolă de colaci şi pâini, obicei care se petrece la nunţi şi care semnifică prosperitatea, fericirea şi bunăstarea mirilor, naşilor, nuntaşilor şi dănţăuşilor. Un alt moment, care s-a petrecut în timpul danţului, susţinut de ceteraşi, a fost acela în care unul dintre dănţăuşi a spart o farfurie, iar aceştia au fărămiţat cu cizmele, pe ritmurile danţului, cioburile pentru ca norocul tuturor să fie sporit pe tot parcursul anului. La intrarea în restaurant, a fost amenajat un stand cu produse tradiţionale specifice Ţării Oaşului, care au putut fi admirate şi degustate de dănţăuşi, ţâpuritoare, ceteraşi, dar şi de oaspeţii prezenţi la DANŢUL DE „LĂSARE”…

    După aproximativ o oră, toţi cei prezenţi au intrat în incinta sălii de evenimente a restaurantului ESEDRA. Înainte de deschiderea Danţului de „lăsare”, preşedintele VASILE CIOCAN şi VASILE LUCUŢ – primvicepreşedinte al Asociaţiei, au mulţumit tuturor celor care au răspuns invitaţiei, au semnalat prezenţa: celor 12 primari din comunele Ţării Oaşului, oficialităţilor locale şi judeţene din cele două judeţe, Maramureş şi Satu Mare, şefilor de instituţii şi altor invitaţi, prieteni ai oşenilor. În deschidere, cei doi lideri au îndemnat oşenii să se înscrie cât mai mulţi în Asociaţia socio-culturală ŢARA Oaşului, iar la viitoarele evenimente să se îmbrace obligatoriu în costumul tradiţional oşenesc. La Danţul de „lăsare” a participat şi AURELIA FEDORCA – primarul oraşului Negreşti Oaş, care a adresat cu emoţie în glas felicitări organizatorilor, referitoare la înfiinţarea acestei Asociaţii, organizarea acestui eveniment tradiţional, care are loc în fiecare an, înainte cu o zi de intrarea în Postul Paştelui.

    Dantu-de-Lasare-2

    După aceste momente de neuitat, Grupul de ceteraşi şi ţâpuritoarele din Moişeni şi Turţ au deschis în mod tradiţional Danţul propriu-zis de „lăsare”. A urmat apoi Gheorghe Mândruţ, supranumit „Cesarul” din Gherţa Mare, care a interpretat la drâmbă un danţ oşenesc. De la Ghiţă Mândruţ am aflat că în vremurile de demult, pe când nu exista cetera, oşenii cântau din drâmbă danţurile oşeneşti. Un moment emoţionant a fost şi acela în care Petrică Zele şi Alina Tition au interpretat în duet două ţâpurituri specifice zonei Târşolţ. Nu s-a lăsat mai prejos nici grupul de ţâpuritoare din Bixad, coordonat de IRINA MAN. Au urmat ţâpuriturile MARIEI TRIPON, acompaniată la ceteră de IGNAT CHIRILĂ din Turţ, care a antrenat la danţ foarte mulţi oşeni. Grupul de ţâpuritoare din Cămârzana a intensificat danţul oşenilor, cu cele mai alese ţâpurituri din această zonă a Ţării Oaşului.

    Intrarea în scenă a maestrului AUREL TĂMAŞ – invitat special la Danţul de „lăsare” a stârnit ropote de aplauze, iar în jurul lui oşenii au întins o horă oşenească impresionantă. Trebuie să subliniem faptul că AUREL TĂMAŞ este unul dintre cei mai vechi prieteni ai oşenilor, de prin anii 90, care a fost prezent la nenumărate manifestări tradiţionale ale oşenilor. Impresionant a fost faptul că AUREL TĂMAŞ, împreună cu formaţia sa, şi-au adaptat programul muzical în funcţie de acest Danţ de „lăsare”, dar, mai mult de atât, domnia sa a vorbit despre oşeni la modul superlativ, denumindu-i daci liberi, şi a apreciat faptul că la această manifestare a Asociaţiei socio-culturale ŢARA OAŞULUI au venit codreni, maramureşeni şi moţi. AUREL TĂMAŞ spunea că unitatea culturală este una din forţele umane, care va avea puterea în viitor să păstreze cele mai frumoase tradiţii ale românilor. Dânsul a mai spus că niciun popor de pe pământ nu are asemenea tradiţii şi obiceiuri străbune cum au oşenii, codrenii şi moţii.

    Momentul culminant al Danţului de „lăsare” s-a constituit într-o surpriză neaşteptată „pusă la cale” de VASILE LUCUŢ – directorul general al S.C. UNICARM din Vetiş. Este vorba de un tort uriaş, pe care era trecută cifra 30. Aceasta a simbolizat sărbătorirea zilei de naştere a fiului său VASILICĂ LUCUŢ, care a împlinit vârsta de 30 de ani. Într-o atmosferă plină de bucurie, poate şi cu o lacrimă, două, care au apărut în ochii multora dintre cei prezenţi, maestrul AUREL TĂMAŞ împreună cu oşenii şi oaspeţii au intonat cântecul: MULŢI ANI TRĂIASCĂ! A urmat tăierea tortului de către sărbătoritul serii, VASILICĂ LUCUŢ, iar, mai apoi, fiecare a gustat din deliciosul tort aniversar. VASILICĂ, şi noi, cei de la NORD VEST TV şi de la ziarul GAZETA DE NORD-VEST îţi urăm un sincer LA MULŢI ANI, cu sănătate şi fericire alături de familia ta şi de Marea Familie Unicarm! Pentru a întregi acest moment aniversar, solistul VIOREL POP a interpretat trei dintre cele mai recente piese proprii, cu tematică oşenească, iar poetul IOAN BELBE a recitat trei poezii din creaţia sa personală, intitulate: DACII LIBERI, OŞENII, iar cea de-a treia poezie, CASA PĂRINTEASCĂ, i-a dedicat-o în mod special maestrului AUREL TĂMAŞ. Impresionat de frumoasele versuri, care înmagazinează în ele aspecte tradiţionale din viaţa oşenilor, VASILE CIOCAN – preşedintele Asociaţiei socio-culturale ŢARA OAŞULUI l-a numit oficial, pe IOAN BELBE din Turţ, “poetul tuturor oşenilor”!

    Danţul de “lăsare” a continuat până la miezul nopţii, prin danţuri şi ţâpurituri nemuritoare, însoţite şi de cântecele celebre ale maestrului AUREL TĂMAŞ, după care fiecare din cei prezenţi a intrat în postul Paştelui, iar băutura şi mâncărurile de dulce au fost lăsate deoparte…până după marele Praznic al Învierii Mântuitorului IISUS HRISTOS. În acest an, fondatorii Asociaţiei socio-culturale ŢARA OAŞULUI vor reînvia şi alte tradiţii oşeneşti păstrate din tată-n fiu, de-a lungul secolelor, pe tărâmurile mirifice ale Ţării Oaşului.

    Dumitru Ţimerman



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    Anunt mediu

    0
    spot_img
    panouri fotovoltaice satu mare