More


    Delicatesele de post din Ţara Oaşului

    =

    post-4

    În Ţara Oaşului în Postul Paştelui cele mai multe gospodine gătesc preparate de post şi, chiar dacă nu ţin toate cele 40 de zile, luni, miercuri şi vineri e obligatoriu ca membrii familiei să renunţe la carne lactate, ouă şi pălincă. Reţetele tradiţionale s-au transmis din generaţie în generaţie, iar secretele celor mai bune reţete le ştiu doar femeile în vârstă. În mai toate casele oşeneşti de post se gătesc preparate care deşi nu conţin carne sunt consistente.

    Alături de pălincă şi ţâpurituri, boacele – delicioase sarmale cu păsat şi hribi (ciuperci), sunt o confirmare a faptului că, în ciuda influenţelor din Occident, în Ţara Oaşului tradiţia se respectă. Deşi aparent banală, prepararea boacelor cu păsat primeşte ceva în plus de la fiecare dintre gospodinele care ştiu că la orice prilej, de bucurie sau necaz, nu poate să lipsească oala cu boace.

    Cu atât mai mult cu cât suntem în Postul Paştelui acest delicios preparat îşi va face loc, suntem siguri, şi în lista de meniu a cititorilor noştri. Boacele pot fi pregătite şi cu carne, afumătură sau orez, dar cele de post cu păsat şi ciuperci sunt renumite, fiind pregătite după o reţetă veche de 100 de ani. Pe lângă păsat şi hribi, în boace se mai pun ceapă, pătrunjel, un pic de ardei, puţin orez, poprică (boia), tiper (piper), sare şi ulei. Două dintre expertele preparării acestor delicatese sunt mătuşa Floare Finta, declarată tezaur uman viu, şi mătuşa Floare Hotca, luminător al satului.

    “Se spală păsatul, după care se taie ceapa mărunt şi se pune la prăjit. După ce s-a prăjit ceapa, peste ea se pune poprica şi se adaugă peste păsat, iar apoi se pun hribele, pătrunjel verde, piper, bulion, o ceapă tăiată nefriptă şi, ca să-i dăm un gust şi mai bun, puţină «vegeta». După aia se umplu sarmalele şi se aşază la fiert”, îşi dezvăluie mătuşa Floare Hotca reţeta-minune.

    post-2

    După ce se pregăteşte, compoziţia se umple în foi de varză cât mai mici şi bine îndesate, după ce în prealabil a fost pregătită, şi se aşază în oală, care stă pe foc circa o oră, o oră şi jumătate, în funcţie de preferinţe.

    „Asta îi reţetă de când am fost eu mică, de la mama, aşa se făcea atunci, de post. Când nu era post făceau cu carne. Toată duminica făcea sarmale mama, făcea şi altfel de mâncare”, mărturiseşte mătuşa Floare Finta, în vârstă de 83 de ani.

    Pierdut în negura timpului, obiceiul preparării boacelor cu păsat s-a păstrat nealterat în Ţara Oasului, iar localnicii ştiu că savuroasele bucate sunt şi mai gustoase alături alături de pâine de mălai, şi bineînţeles, după ce a fost gustată o pălincă de prune de Oaş.

    Boacele cu pasat pot fi mâncate şi când nu-i post, mai spune Floarea Hotca, iar în locul hribelor poate fi folosit morcovul răzuit. Deci, carnea nu-i obligatorie, ba chiar e mai sănătos fără carne, iar acesta este, după câte se pare, şi secretul sănătăţii de fier a oşenilor.

    Mâncare tradiţională pentru oşeni, boacele nu lipsesc, prin urmare, nici din meniul oaspeţilor ce poposesc în Ţara Oaşului venind din ţară sau străinătate, dar nici de pe masa localnicilor care chefuiesc la o nuntă, îi plâng la înmormântări pe cei dispăruţi, sau în post, când devine felul de bază.

    post-1

    În afară de boace alte delicatese de post pregătite de gospodinele oşence am mai aminti:

    Fasole bătută – Fasolea se pune la înmuiat cu o seară înainte de preparare. A doua zi, se fierbe în două ape, se strecoară şi se pune din nou la fiert împreună cu un morcov şi un păstârnac, ambele curăţate şi tăiate cubuleţe în prealabil. După ce s-au fiert, fasolea şi legumele se scot din oală şi se strecoară, apoi se dau prin maşina de tocat. În pasta astfel obţinută se adaugă ulei, sare, piper şi câţiva căţei de usturoi zdrobiţi, după care se amestecă foarte bine. În acelaşi timp, ceapa se căleşte şi, când e gata, se pune boia. Ceapa se adaugă peste fasolea bătută şi se servesc împreună.

    Ciorbă de fasole cu bulion – Se alege fasolea, se spală şi se pune la fiert în apă rece. Când fasolea este aproape fiartă, se adaugă ceapa curăţată şi tăiată mărunt, împreună cu zarzavatul curăţat, spălat şi tăiat subţire. Tot acum se pune cimbrul şi usturoiul. Se încălzeşte uleiul şi, după ce se stinge cu bulion şi zeama de fasole, se introduce în ciorbă, lăsându-se să mai fiarbă circa 15 minute. Pătrunjelul şi leuşteanul se spală şi se toacă mărunt, apoi se pun în ciorbă când este fiartă.

    Plăcinte cu varză sau cartofi – Făina o punem într-un vas mai mare. În alt vas punem 30 gr drojdie cu 1/2 lingurita sare şi 50 ml apă călduţă. Amestecăm până se dizolvă drojdia. În făină facem un cuib în care vom turna drojdia dizolvată şi amestecăm cu un pic de făină până obţinem o compoziţie mai grosuţă . Acoperim vasul şi lăsăm la dospit la loc cald. După ce a dospit aluatul se adaugă 50 ml ulei apoi 200 ml apă călduţă treptat amestecând între timp. Cartofii curătaţi , spălaţi , feliaţi îi punem la fiert în apă cu sare . Dupa ce au fiert îi zdrobim, adăugăm 4 linguri de ulei , sare şi piper după gust. Varza acră o spălăm în mai multe ape , o stoarcem bine şi se pun 5 linguri ulei, o călim 10 minute amestecând mereu.

    Nicolae Ghişan

    post-3



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img