More


    Stresul, cancerul şi virtuţile morale

    =

    Un actor celebru afirma într-o seară pe un post de televiziune că “invadatorii” străini încearcă să ne modifice acum şi structura noastră sufletească. După ce ne-au luat o parte din bogăţiile, pământurile şi pădurile noastre, aceşti profitori nevăzuţi încearcă să ne anihileze sufletul românesc atât de bogat altădată în virtuţi morale. Prin intermediul unor strategii psihologice vor să ne inoculeze microbul imoralităţii şi-al indecenţei. Acest actor, mai are curajul să dejoace pe posturile de televiziune scenariile invadatoare ale unor oameni fără de Dumnezeu. Ei încep să intre “cu bocancii” plini de boală şi mizerie morală în sufletele noastre curate. Vor să submineze biserica şi religia noastră, să ne şteargă din memorie felul nostru de a fi din punct de vedere moral, dar şi autenticitatea trăirilor noastre tradiţionale milenare.

    Dintr-o altă perspectivă mi-a vorbit într-o bună zi despre efectele negative, devastatoare ale stresului, un inginer ajuns la vârsta senectuţii. Din cauza stresului, creierul mic nu mai accesează glandele suprarenale, iar acestea dacă sunt implicit blocate nu mai fabrică “soldaţii” de pază, care formează sistemul imunitar al organismului. Lăsat fără o apărare solidă, organismul devine vulnerabil şi predispus la atacurile diverselor boli. Dacă deschizi televizorul, constaţi că există o anumită tensiune, care rezidă din discuţiile participanţilor la o emisiune sau alta. Mare parte din filme sunt pline de violenţă, crime, scene idecente, cică sexy, la ore de mare audienţă. Foarte rar are românul bucuria să asculte şi discuţii despre prosperitatea acestei ţări. Stresul este prezent peste tot şi are o influenţă negativă asupra psihicului românilor. Nu mai e loc de discuţii constructive. Avem parte numai de acuzaţii, condamnări, mitinguri de stradă soldate cu victime şi scandaluri politice. La cabinetele de psihologie stau la coadă elevi din şcoli, care au diverse probleme de sănătate mintală. Presiunea psihică din şcoli este consecinţa unor programe şcolare încărcate, la care se adaugă de multe ori şi presiunea pshică pe care părinţii o exercită asupra copiilor de la care aşteaptă rezultate şcolare spectaculoase.

    În fiecare zi, întâlnim oameni supăraţi, tensionaţi, pe faţa cărora se citeşte o anumită îngrijorare, spunea un om de afaceri sătmărean. Altădată, românii erau mai veseli şi optimişti, dar acum până şi în mediul rural stresul şi-a făcut apariţia şi implicit cancerul. Un fost politician spunea că în urmă cu peste 50 de ani, aproape pe fiecare uliţă de la ţară era o crâşmă. Acum, aproape pe fiecare uliţă este o farmacie. La fel se întâmplă şi la oraş. Pe o stradă din centrul oraşului sunt 5 farmacii. Oare suntem, am devenit un popor bolnav astfel încât a crescut atât de mult oferta de medicamente? Pe vremuri, în secţiile de oncologie ale spitalelor din oraşe erau doi-trei bolnavi. Acum sunt sute şi sute de mii la nivelul întregii ţări. Dacă asculţi radioul sau te uiţi la televizor la emisiunile de publicitate, mare parte dintre ele promovează tot felul de medicamente. Bunicii şi străbunicii noştri au mâncat produse naturale, iar fertilizarea ogoarelor se făcea cu gunoi de grajd. Acum nu mai este gunoi de grajd pentru că oamenii de la sate, mare parte dintre ei, şi-au vândut vacile, oile, caii şi caprele. Populaţia este îmbătrânită, iar expansiunea marilor capitaluri pe piaţa românească a invadat pieţele cu tot felul de produse alimentare, care stau pe rafturi luni de zile fără să se deprecieze, datorită conservanţilor şi altor substanţe chimice nocive pentru celulele din organismul omenesc. Supervizarea alimentelor ar trebui să fie medicamentul miraculos, antidotul dacă doriţi, împotriva cancerului şi altor boli. Nu există şi nici nu va exista vreodată un medicament, care să vindece celulele din corpul uman lezate de substanţe chimice. Cum poţi să vindeci un sistem imunitar, un organ intern lezat de substanţele chimice? E ca şi cum ai dori să-ţi crească la loc un picior sau o mână amputată. Bunicii şi străbunicii noştri n-au cunoscut cancerul sau alte boli pentru că alimentaţia lor era naturală, iar pacea din satele de odinioară era parcă ruptă din Rai. Oamenii erau paşnici, se ajutau unii cu alţii la muncile câmpului, mergeau la horă sau „la ciupercă”, la diverse praznice, iar zâmbetele şi buna dispoziţie îi însoţeau peste tot, ca un „medicament” nevăzut. Reîntoarcerea la modul de viaţă al străbunilor noştri, la acea solidaritate patriarhală sau matriarhală, dacă doriţi, la „vorba dulce”, la acea toleranţă a bunului simţ dominată de virtuţile morale, ar fi cel mai eficient medicament îndreptat împotriva: prostiei, stresului, şi celebrului cancer iniţiat de semeni de-ai noştri în zilele democratice.

    Dumitru Ţimerman



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img