Istoricul comunei Halmeu, una dintre principalele porţi de intrare ale ţării



Comuna Halmeu este aşezată în partea de NV a României pe graniţa cu Ucraina şi la opt kilometri de frontieră cu Ungaria, în judeţul Satu Mare. În partea de nord este învecinată pe o lungime de cinci kilometri cu Ucraina cu care este şi un punct de trecere a frontierei, în partea de est se învecinează cu comuna Turulung, în partea de sud are ca limita râul Tur iar in vest se învecinează cu comuna Porumbeşti.

Denumirea localităţii Halmeu, de la Terra Holmy, cum apare în primul document scris se presupune că provine din cuvântul „halom” (halom-ridicatura), şi se ajunge prin transformările: Halom-Halmey-Holmi-Halmii-Halmei-Halmeu.


Izvoare mai precise dovedesc existenţa localitătţi din anul 1274, an în care se pare ca s-a format pe aceste locuri o aşezare omeneasca stabilă. Până în anul 1274 localitatea Halmeu a aparţinul de localitatea Băbeşti, când strămoşul lui Kala Tamas a primit de la regele Ladislau al 4-lea TERRA HOLMY. De la această dată devine Halmeul localitate independentă. În anul 1218 apare numele localităţii în REGISTRUM VARADIEN.

Într-un alt document se pomeneşte că regele Carol al Ungariei trimite, la data de 14 mai 1319 pe Gheorghe, fiul lui Petru din Sasvar pentru cercetare şi deosebirea vechilor hotare ale moşiilor magistratului Ioan, fiul lui Toma, aflat în comitatul UGOCSA, pentru a le despărţi de jur împrejur de satele regeşti.


Un alt document pomenește despre despărțirea hotarelor între satele Cidreag și Almaș, iar în anul 1323 este amintit și satul Dabolț. Satul Mesteacăn a apărut la începutul secolului XX, prin colonizarea pe aceste locuri a populației din depresiunea Maramureș.

Date precise nu există, dar în secolul al 18- lea, venind dinspre est, pe raza comunei se stabilesc evreii. Este important de menţionat prezenţa lor deoarece aduc schimbări mai ales în viaţa economică. Practicau meserii de care populaţia comunei nu se prea ocupa: de exemplu comerţul, sunt mici meseriaşi de toate felurile (pantofari, măcelari,croitori), ajungând ca în perioada interbelică în centrul satului Halmeu să functioneze bănci, restaurante, magazine al căror proprietari erau evrei. Au respectat locuitorii comunei dar nu au legat căsătorii, cu aceştia deşi copiii au frecventat aceleaşi şcoli, s-au legat prietenii. Cei care s-au îmbogăţit au cumpărat terenuri agricole, devenind moşieri. În vara anului 1944 au fost deportaţi, astăzi neexistând familii de evrei pe raza comunei.


În secolul al 19-lea şi începutul secolului al 20-lea, localitatea Halmeu a fost centru de plasă aparţinându-i 42 de localităţi, având şi judecătorie locală.

Populaţia româneasca nu este menţionată în referirile existente până la Marea Unire a Transilvaniei cu Patria Mamă. Cu toate acestea nu există îndoială în ce priveşte existenţa românilor în aceste ţinuturi dar cu rezervele şi obstacolele acelor vremuri.


În anii 1922-1923 se înfiinţează Parohiile Ortodoxă şi Greco-Catolică Romaâne fiind susţinute material de Statul Român la insistenţele credincioşilor a căror număr a sporit prin funcţionarii de la căile ferate, administraţie locală, judecătorie, armată.

Parohia ortodoxă a primit vechea clădire a şcolii gospodăreşti unde s-a amenajat o capelă şi locuinţa preotului Constantin Vârlan, oficial primul preot paroh. S-a dorit construirea unei clădiri proprie pentru a sluji ca lăcaş de închinare dar din pricina lipsurilor materiale nu s-a reuşit. Pentru susţinerea parohiei şi a preotului din rezerva de stat a fost împroprietarită Biserica cu teren agricol.


Meleagul Halmeului, poarta de intrare în ţară dinspre Cehoslovacia, în perioada interbelică, era zugrăvit de Nicolae Iorga în culorile naturii netulburate: “De la Halmeu, staţie improvisată, drumul duce, supt depărtaţii munţi cu formele rotunjite, peste admirabile pajişti şi arături adânci în margenea codrului vechiu de care nu s’a atins încă securea. Flori de un galben palid smălţează toată întinderea.’’ Rânduri senine, dar care-şi modifică tonalitatea odată cu înţelegerea greutăţilor cotidiene ale locuitorilor din acest colţ de ţară.

Cu tristeţe este caracterizată situaţia ţăranului român, teoreticianul curentului semănătorist deplângând starea de sărăcie în care se zbăteau satele româneşti: “Ici şi colo în satele mărunte apare casa şerbului român, joasă, străpunsă de fereşti, cu coperişul de stuh, ca în părţile cele mai sărace ale Vechiului Regat. Alături, între copaci, cu aceiaşi moţoasă, căciulă pentru şură şi magazii, casa, destul de modestă, a stăpânului.(…) Mai deloc sămănături. Lângă şanţul umed plin de nuferi galbeni, lanuri de ţernă răscolită şi uscată. Nicăieri o vită, deşi în fund răsar clopotniţe de sate. E aici o taină pe care n’o înţeleg.


Totuşi, alături grâu, orzuri frumoase. Porumbul însă pare de tot slab, pe alocuri neieşit’’. Gânduri netăinuite, care ilustrează însă realitatea aspră a acelor vremuri şi cruntul decalaj istoric în care se găseau majoritatea satelor româneşti din perioada interbelică.

Drumul de-a lungul frontierei îi provoacă patriarhului istoriei româneşti trăiri amestecate: “Pe întinderi mari trifoiul întinde trandafiriul florilor sale.

Macii roşii picură sânge. O barză cocoşată inspectează domeniile ei şi porumbeii satului vecin fură seminţe din brazde. Ce d’intâiu cercei albi ai salcâmului tremură în vârful ramurilor tinere. Careii Marii Mari se prezintă impunători prin masă şi soliditate. Şi aici gazete româneşti – “nüj’’. Dar în margini reapare căsuţa noastră, foarte smerită, foarte săracă.’’

Nicolae Ghişan





ULTIMELE ȘTIRI

Mulţumim, Nelu Donca! Bun venit, Mircea Bolba!

”Atacant pur-sânge și antrenor care și-a respectat mereu profesia, Mircea Bolba este una din cele mai mari personalități pe care le-a dat fotbalul sătmărean...

Tu cum alegi oferta de pariuri live? Iată cât de importantă este interfața platformei!

În ce moment crezi că emoțiile pariorilor ating cote maxime: înainte de începerea partidei sau pe durata acesteia? Dacă ai ales a doua variantă,...

Trăim câte un Colectiv în fiecare zi! Iohannis și Orban au obsesia puterii totale

Cei de la PSD compară pandemia de Covid-19 cu tragedia de la Colectiv și arată că în fiecare zi mor mai mulți oameni decât...

Marcel Ciolacu, după recordul COVID-19: Guvernul să ne explice cum face alegerile

Președintele PSD Marcel Ciolacu a afirmat joi că invită Guvernul să explice cum va organiza alegerile parlamentare, în condițiile în care România a înregistrat...

Latest Posts

Mulţumim, Nelu Donca! Bun venit, Mircea Bolba!

”Atacant pur-sânge și antrenor care și-a respectat mereu profesia, Mircea Bolba este una din cele mai mari personalități pe care le-a dat fotbalul sătmărean...

Tu cum alegi oferta de pariuri live? Iată cât de importantă este interfața platformei!

În ce moment crezi că emoțiile pariorilor ating cote maxime: înainte de începerea partidei sau pe durata acesteia? Dacă ai ales a doua variantă,...

Trăim câte un Colectiv în fiecare zi! Iohannis și Orban au obsesia puterii totale

Cei de la PSD compară pandemia de Covid-19 cu tragedia de la Colectiv și arată că în fiecare zi mor mai mulți oameni decât...

Marcel Ciolacu, după recordul COVID-19: Guvernul să ne explice cum face alegerile

Președintele PSD Marcel Ciolacu a afirmat joi că invită Guvernul să explice cum va organiza alegerile parlamentare, în condițiile în care România a înregistrat...




Centre Humanes Business