Maria Tripon… despre familie și carieră



Cum ar descrie Maria Tripon anul 2020?
Anul 2020, îl consider un an greu și dificil pentru toată lumea. Au fost afectate toate sectoarele de activitate precum și omenirea (copii, tineri, adulți). În ceea ce mă privește ca artist și dascăl, a fost un an greu pentru munca online cu copiii, dar și ca artist mi-a lipsit foarte mult întâlnirea cu publicul iubitor de spectacole.

Ai o familie frumoasa.Cat de mult va petreceti timpul impreuna, cat de des va intalniti, povesteste-ne despre famila ta…
Da, așa este, am o familie foarte frumoasă, formată din trei feciori, trei nurori, trei nepoței și al patrulea nepoțel pe drum. În ciuda dificultăților pe care le-am întâmpinat în acest an, am făcut în așa fel încât să ne întâlnim destul de des, având în vedere că doi dintre băieți: Cristian și Ionuț locuiesc în Cluj. Cel de-al treilea, Eugen s-a întors acasă definitiv, după 13 ani petrecuți în străinătate. El locuiește în Negrești, la casa lui, dar ne vedem zilnic. Aș putea spune că sunt o norocoasă, pentru că sărbătorile cele mai importante din an și zilele de naștere ale tuturor din familie, le-am petrecut împreună.

Ce planuri aveti pentru sarbatori?
Ca de obicei: vom petrece împreună acasă, bineînțeles la mine in Oaș. Vom colinda și îl vom aștepta pe Moș Crăciun, spre bucuria nepoților: Gabriel, David și Matei. Vom aștepta și alți colindatori din familia mea mare; pentru că eu mai am 6 frați , toți căsătoriți la rândul lor. Bineînțeles că v-a trebuii să acordăm timp și pregătirilor bucatelor tradiționale de Crăciun; și aici am mare noroc că mă ajută nurorile mele hărnicuțe: Andreea, Simona și Cristina. Cu toții suntem implicați în pregatirile de sărbători.

Cum erau sarbatorile pe vremea copilariei?
Raportat la acele vremuri erau frumoase. Deși viața era mai grea, familii cu mulți copii, posibilități mai reduse, eram fericiți și așteptam cu nerăbdare Crăciunul. În perioada Postului Crăciunului, copiii învățau colinde și obiceiuri de iarnă, de la părinți și bunici, ca apoi în Ajunul Crăciunului să meargă la colindat și să se bucure de colaci, mere și nuci primite de la gazde. Toată perioada sărbătorilor de iarnă (Crăciun, Anul Nou, Bobotează, Sfântul Ion), erau prilej de mare bucurie. Îmi amintesc cu plăcere, iernile geroase, cu zăpadă multă și timpul petrecut la săniuș, cu mulți copii, ceea ce lipsește în zilele noastre.

La ce varsta si-a inceput cariera Maria Tripon?
Pregătirea muzicală și dorința arzătoare de a devenii artistă s-a produs în toamna anului 1978, când am început cursurile de canto popular la Școala Populară de Artă din Satu Mare, la vârsta de 16 ani, absolvind-o în anul 1981. În acea perioadă, am cântat la spectacolele organizate de către Școala Populară de Artă, dar cântam și la Casa de Cultură din Negrești cea care avea o orchestră de muzică populară. În anul 1983 m-am căsătorit și am plecat la Tulcea, pentru că de acolo era soțul meu și a trebuit să întrerup activitatea artistică pâna în toamna anului 1990, în această perioadă devenind mamă a trei băieți frumoși, cuminți și talentați.

Cum a inceput totul?
Din 1990 și până în prezent, am debutat, m-am consacrat și m-am făcut cunoscută în țară și în străinătate (lume) ca fiind mesagera țâpuriturilor osenești. 30 de ani neîntrerupți de carieră artistică . Din 1990 și până în 1997, am participat la festivaluri și concursuri de muzică populară în țară în calitate de concurentă, obținând diferite premii și totodată făcându-mă cunoscută de către specialiștii în folclor, pe care i-am întâlnit în calitate de membrii ai juriului, aceștia fiind și realizatori de emisiuni radio TV. Elise Stan, Mărioara Murărescu , Teodora Popescu, Eugenia Florea, Angela Marinesc, Stoia Gruia, Emilia Comișel etc. Specialiști care m-au apreciat și care m-au invitat în emisiuni și spectacole televizate de folclor. În toamna anului 1997, am înființat Ansamblul Folcloric Sânzienele, care mai apoi a activat în cadrul Clubului Copiilor din Nerești Oaș, unde am activat ca profesor pe catedra de folclor. Din anul 2002 activez și la Casa de Cultură, atât ca interpret de muzică populară, cât și instructor de dansuri, pentru că în anul 2005 a luat ființă Ansamblul folcloric Oașul.

30 de ani de la reîntoarcerea pe scena cântecului popular;

23 de ani de la înființarea și conducerea Ansamblului Sânzienele;

15 ani de instruit și condus Ansamblul Oașul al Casei de Cultură.

Din 1990 și până în prezent am învățat copiii și tinerii Oașului tainele folclorului oșenesc, am promovat această zestre a zonei mele, prin înregistrări radio, audio, imprimări audio-video cu folclorul oșenesc: țâpurituri de dor, dragoste, înstrăinare, jale dar și tradiționalele colinde oșenești , mai nou și pricesne (cântece religioase). De asemenea sute de emisiuni radio și TV în țară și în străinătate stau mărturie cât de mult îmi iubesc zona mea Oașul și cât de mult am dorit să-l fac cunoscut lumii întregi.

Crezi ca muzica din Oas este inteleasa in toata tara?
Eu cred că muzica oșenească nu este la îndemâna oricărui ascultător să o înțeleagă, însă specialiștii în folclor și cei interesați de zona noastră, o percep ca pe o muzică foarte veche, arhaică, interesantă și care nu poate fi interpretată decât de către oșenii care o înțeleg și care au calitățile necesare interpretării ei. În țară, am constatat că iubitorii de folclor mă apreciază, mă îndrăgesc și că au reușit să cunoască zona Oașului cu toate frumusețile ei, prin prezentarea mea ca artist consacrat și mesager al zonei Oașului. Acest lucru mă face fericită și am convingerea că tot efortul depus în cei 30 de ani de activitate artistică, nu au fost în zadar.

Esti mereu optimista,de unde aceasta energie?
Muzica, oamenii buni, copiii, tinerii, frumusețea locului, Oașul, familia mea frumoasă; toate aceste ingrediente îmi aduc energie pozitivă și optimism. Apoi faptele bune și credința în Bunul Dumnezeu, sunt condimentele speciale pentru starea pe care o am mereu și pe care o doresc tuturor oamenilor.

Este grea viata unui artist?
Viața de artist este grea, dar și frumoasă! Începând de la pregătirea muzicală, culegerea de folclor și formarea repertoriului personal, apoi pregătirea costumelor populare necesare artistului, parcursul artistic, emisiuni, spectacole, înregistrări, apariții discografice, comunicarea cu mass media, articole în ziar, reviste de specialitate, concerte caritabile, deplasări în țară, în străinătate, faptul că trebuie să fii fresh tot timpul indiferent de starea ta , să fii draguț și amabil cu toată lumea , mai nou să ții la curent fanii cu tehnologia modernă, rețele de socializare, să fii prompt și să răspunzi cu seriozitate invitațiilor și cel mai important e să fii OM, să te caracterizeze modestia și să te prezinți impecabil în fața publicului.

Tot ca artist este necesar ca repertoriul să fie bogat, frumos, de calitate, în așa fel încât să te poți prezenta la orice fel de eveniment la care ești invitat. Pe lângă viața de artist, mai avem și viață personală, familie, copii, nepoți și job. Toate acestea trebuie să le împletești cu multă dragoste, tact, talent și răbdare ca să poți să fii împăcat cu tine însuți și să reușești să le faci pe toate în viață.

Ce alta meserie ti s-ar fi potrivit si de ce?
După terminarea liceului am lucrat 2 ani în învățământ, profesor suplinitor, apoi am lucrat în funcția de contabil , 15 ani într-o carieră de piatră ”Cornet” la Negrești Oaș. De 20 de ani lucrez ca profesor la Clubul Copiilor din Negrești Oaș, unde pot să spun că m-am regăsit și este locul cel mai potrivit pentru mine; valabil proverbul ”omul potrivit, la locul potrivit”. Tot în această perioadă, mai precis din anul 2002, la vârsta de 40 de ani, am devenit studentă a Academiei de Muzică ”GH. Dima” din Cluj Napoca, colegă fiind cu fiul meu cel mare Cristian și absolvind împreună această prestigioasă instituție de învățământ. După absolvirea facultății mi-am urmat parcursul profesional: Titularizare, Definitivat, Gradul II, Gradul I în 2018. Și aici este valabil proverbul ” Mai bine mai târziu, decât niciodată”. Puțini oameni, în viață fac ceea ce li se potrivește și ceea ce la place. Eu sunt o norocoasă, din acest punct de vedere; am avut șansa să lucrez ca reporter la o televiziune locală și mi-a plăcut, așa că dacă ar fi să mai fac ceva în viață, aș opta pentru o carieră în domeniul televizunii.

Ce alte pasiuni ai, pe langa muzica?
Pasiuni, am mai multe. Iubesc florile și am multe, atât în grădină, cât și în ghivece. Ador călătoriile și în special cele care sunt legate de evenimentele cultural-artistice. Îmbin utilul cu plăcutul. Îmi plac excursiile în străinătate, dar acolo unde știu că-i întâlnesc pe românii mei dragi. Prin intermediul cântecului, am avut ocazia să vizitez: America, Franța, Polonia, Cehia, Italia, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Bulgaria, iar în țara noastră am cântat în foarte multe orașe.

De cel puțin 30 de ani, colecționez costume populare oșenești și obiecte de artă populară din zona Oaș. Și pentru că am o familie frumoasă și prieteni foarte mulți, îmi place să gătesc mâncăruri tradiționale oșenești, pe care le servesc cu plăcere tuturor. Pentru că sunt interpretă de folclor oșenesc, ador întâlnirea cu bătrânii și ceterașii din Oaș, de unde îmi culeg danțurile, ca apoi să le învăț, să le trec prin filtrul sufletului meu și să le ofer iubitorilor de folclor după cum spune și proverbul: ”de la lume adunate și n-apoi la lume date”.

Ai amenajat acasa la tine o camera speciala dedicata traditiei, despre ce este vorba?
Da, așa este! Am visat de foarte mult timp să am acasă un spațiu destinat obiectelor de artă tradițională, un fel de mini muzeu. Am reușit într-un final, acum 2 ani (2018), să amenajez acel spațiu la parterul casei mele. Până în prezent, toți cei care mi-au trecut pragul acestui loc deosebit au fost fascinați și au descoperit lucruri noi despre Oașul nostru drag. Au fost impresionați de multitudinea și diversitatea costumelor populare oșenești. Așa că vă lansez invitația și dumneavoastră, cu mult drag, să ne treceți pragul!

Cu mulțumire și dor oșenesc,
Maria Tripon

Raluca Jofi





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts