More


    Cum va arăta viitorul portret al președintelui României?

    =

    În venerabilul spațiu public au început deja comentariile referitoare la desemnarea viitorului candidat pentru funcția de președinte al României. Ideea alegerii și pregătirii încă de pe acum a viitorului candidat „pentru funcția supremă în stat” este inteligentă și plină de înțelepciune. Demararea unor analize profesionale, în vederea evaluării campaniilor electorale prezidențiale precedente, sunt binevenite pentru fundamentarea noilor strategii electorale pentru prezidențiale. Provocările analitice se axează în principal pe cele două coordonate arhicunoscute: „cauzele interne și externe”. De-a lungul vremii s-a discutat și s-a scris, mai pe față, mai timid, despre anumite imixtiuni externe, care se pare că au determinat instalarea la Cotroceni a președinților, care au urmat după fostul președinte Ion Iliescu. Se spune, iar unii ziariști chiar au scris, despre faptul că influențele politice externe ar fi fost decisive în câștigarea alegerilor prezidențiale de către candidații preferați ai unor străini, de după Ion Iliescu. Reprezentanții partidelor politice ar trebui să studieze aceste informații, care au circulat prin unele publicații, dar și prin mintea unor români, ca „un roi de viespi”, pentru a putea contracara potențialele influențe străine în rezultatul final al viitoarelor alegeri prezidențiale. „Informații probabil sunt cu nemiluita”, dar poate că ele nu pot fi sau n-au putut fi probate în vederea demarării unor contestații vehemente în instanță, aferente precedentelor alegeri a președintelui României. Aceste considerente ar putea face parte implicit și din viitorul portret al președintelui. Ideea este ca viitoarele „alegeri să fie corecte”, iar „votul românilor să fie decisiv” în vederea alegerii viitorului președinte al românilor. Meritul să fie al poporului român și nu al imixtiunilor externe manevrate electronic, probabil, din birouri lipsite de credibilitate… Ele, dacă au fost…, nu trebuie să mai fie „picătura care umple paharul!”.

    Dacă acestea ar fi anumite cauze externe, care ar fi determinat, după anumite probabilități, instalarea la București a viitorilor președinți ai românilor, iată avem și anumite „cauze interne” specifice unui anumit „haos din politica românească”. Una din marile cauze, care a declanșat în ultimii ani, chiar până în zilele noastre, tensiuni politice fără precedent în istoria politicii postdecembriste, a fost aceea a orgoliilor politice. Din cauza acestora, unitatea politicienilor români, care ar fi trebuit să existe în preajma alegerilor prezidențiale de-a lungul ultimelor legislaturi, a fost lamentabilă, de ocară, iar rezultatul final a fost în mare parte revoltător. „Doi se bat și-al treilea câștigă!”- ar fi în traducere atitudinea haotică a partidelor, care s-au luptat mai mult între ele „în loc să facă front comun” în desemnarea unui candidat credibil și agreat de români pentru funcția de președinte al României. Dramatic este faptul că după atâtea alegeri prezidențiale, „liderii politici n-au învățat mai nimic” din aceste insuccese și n-au dorit să înțeleagă că este nevoie de o solidaritate politică națională pentru a imprima în România o voință democratică unitară pentru renașterea României. Orgoliile politice au fost determinante pentru acele partide nărăvașe, care pur și simplu s-au închis în celebrul „Turn de Fildeș”, unde era amplasată pe un perete și ,,Oglinda fermecată” din povestea „Albă ca zăpada”… În fața acestei „Oglinzi”, candidații au repetat în neștire: „Oglindă, oglinjoară, așa-i că eu sunt cel mai bun din țară ?…pentru funcția de președinte al României!”. Acoliții fanatici i-au susținut pe acești candidați egocentriști cu neasemuite „lingușeli”, chiar dacă nici ei nu credeau că propriul candidat va deveni vreodată președinte al românilor. Pentru a identifica toate calitățile portretului viitorului președinte al României, cu siguranță sunt hotărâtoare sondajele de opinie realizate printre alegători de fiecare partid în parte… Abia după ce a fost identificat portretul viitorului președinte, care reiese din dorințele alegătorilor, fiecare partid ar trebui să-și desemneze viitorul candidat pentru funcția de președinte. La rândul lui, acest candidat, ar trebui să treacă prin „proba de foc” a judecății viitorilor alegători din popor și din Diasporă. Dacă în mod real se constată că un anumit candidat nu este agreat sau mai mulți candidați nu sunt agreați de către popor sau nu coincid cu portretul imaginat de viitorii alegători, atunci „se va purcede” la constituirea unor Alianțe politice, dacă s-a ajuns la concluzia că un anumit candidat, indiferent de culoarea politică, este cel mai agreat de către poporul român. În acest fel, ar dispărea orgoliile politice, egoismul, încăpățânarea…dar și „Turnul de Fildeș” cu „Oglinda din povestea Albă ca zăpada…”. Bine a zis, cine a zis: ,,A venit vremea să învățăm din întâmplările din trecut și din greșelile celorlalți…”. Învățați din greșeli, măi fraților, iar viitorul președinte al României să fie cu adevărat ales de românii de acasă și de pretutindeni…NU de Imixtiunile externe hrăpărețe…

    Dumitru Țimerman



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img