More


    Cheia unei alimentații sănătoase este consumul de alimente neprocesate

    - Advertisement -

    Papp Evelin este o tânără sătmăreancă care în prezent urmează programul de Master “Nutriția și Calitatea Vieții” în cadrul UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca. Momentan lucrează ca nutriționist-dietetician la două clinici, din Satu Mare și din Cluj-Napoca și mai colaborez și cu o firmă de catering vegetarian/vegan. Misiunea ei este să ne ajute cum să fim mai conștienți asupra obiceiurilor, gândurilor, atitudinilor și a relației noastre cu hrana. Ea ne pote ajuta să dobândim obiceiuri și comportamente alimentare sustenabile, care ne susțin bună funcționare a organismului.

    ”Cred cu tărie că prin construirea unei relații flexibile cu mâncarea, procesul de alimentare va deveni unul fără griji, iar sănătatea nostră va fi înfloritoare.” afirmă Evelin pentru Gazeta de Nord Vest.

    Când ți-ai dat seama că vrei să devi nutriționist?

    În clasa a 12-a m-am decis definitiv. Visul meu era să devin medic veterinar, dar am renunțat în ultima clipă (deși am intrat pe loc buget) și am ales ce îmi dorea inima cu adevărat: să aleg profesia de nutriționist-dietetician.

    Ce te-a motivat să alegi acest domeniu?

    De mică aveam probleme cu greutatea, chiar eram bullyed. În clasa 11-a am avut greutatea cea mai mare, după care m-am decis să îmi schimb stilul de viață. Am reușit să îmi integrez obiceiuri sănătoase, fără înfometare/diete/terapii pseudoștiințifice/pilule de slăbit și să ajung la o greutate normală. Dar fiind o persoană foarte anxioasă și cu o încredere în sine scăzută, am devenit obsedată de acest stil de viață și am început să mă restricționez prea tare. Am dezvoltat o relație foarte nesănătoasă cu alimentația, am avut mai multe tulburări de alimentație. La sfârșitul facultății am revenit la normalitate, era un proces foarte complex și dureros. Sunt recunoscătoare pentru experiențele trăite, am învățat foarte mult despre mine, despre această arie a nutriției, astfel pot empatiza cu adevărat cu pacienții mei. Ce mă motivează ? Simplul fapt că ador să ajut și doresc să contribui la îmbunătățirea sănătății oamenilor.

    Cu ce așteptări ai pășit pe acest drum și câte dintre ele au prins contur ?

    La început am crezut că profesioniștii din domeniul meu se ocupă doar de persoanele care vor să slăbească. Am realizat că știința nutriției este mult mai complexă, nu ne putem limita doar la slăbit. Dacă alegerile alimentare, obiceiurile de zi cu zi nu sunt sustenabile și benefice pentru organismul nostru, degeaba am slăbit, nu am rezolvat nimic. O greutate mai mică nu este egală cu sănătatea. Sănătatea arată diferit pe toată lumea.

    Care sunt cele mai frecvente mituri și idei preconcepute legate de nutriție pe care încă le mai întâlnești și care este părerea ta legată de ele?

    Mitul nr.1: Antrenorul personal, medicul, psihologul, etc. poate da sfaturi de nutriție. Dacă este absolvent a Facultății de Nutriție și Dietetică, atunci da. Dacă nu, în mod legal nu poate să se ocupe. Rolul lor este să colaboreze cu dieteticienii, dacă clientul/pacientul dorește să își schimbă alimentația.

    Mitul nr.2: Dacă nu avem nici o problemă de sănătate, nu este nevoie să mâncăm sănătos. Fals: Să previi o afecțiune este mult mai ușor, decât să tratezi una.

    Care sunt principalele obiceiuri alimentare ale românilor ?

    Românii tind să consume cantități mai mari de alimente mai puțin nutritive, precum: cărnuri grase, produse de cărnuri procesate, carbohidrați rafinați (pâine din făină de grâu alb), produse de patiserie și mai puține legume,fructe,carbohidrați integrali (produse de făină de grâu integral, hrișcă, mei, etc.), semințe, nuci, leguminoase.

    Ce înseamnă un stil de viață sănătos?

    Stilul de viață sănătos arată diferit de la persoană la persoană: un sportiv de performanță (depinde și ce fel de sport practică) se va hrâni diferit, decât o persoană cu diabet zaharat tip 2. Totodată, aș menționa că stilul de viață sănătos nu constă doar în alimentația bine pusă la punct, să nu uităm de activitate fizică regulată, timpul petrecut în aer liber, somn corespunzător, tehnici de relaxare, management de stres, reducerea consumului de alcool, tutun, droguri.

    Ce ar trebui să luăm în considerare când dorim să avem un regim alimentar sănătos?

    Când dorim să ne schimbăm alimentația, să ne gândim ce am putea adăuga, ce am putea reinterpreta. Să nu ne gândim niciodată la nutriție cu o mentalitate alb-negru. Nu există alimente bune sau rele, liste cu alimente de asta da și asta nu (doar în diferite afecțiuni), doar alimente bogate în nutrienți și alimente mai sărace în nutrienți. Ambele categorii au rolul lor în viața noastră. Contează foarte mult cantitatea, calitatea, frecvența alimentelor, astfel putem crea un echilibru.

    Ne poți spune un principiu alimentar promovat care este de fapt un mit?

    Sunt mai multe, e greu de ales unul. Pâinea, ciocolata, produsele de patiserie îngrașă. Nu. Nu îngrașă nimic, doar dacă balanța energetică este pozitivă, adică dacă mâncăm mai multă energie, decât folosim prin activitate fizică. Pe lângă aceasta, curele de detox iar se încadrează în categoria de pseudoștiință. Avem ficat, rinichi, sistem limfatic, glandele sudoripare (transpirația), colonul (intestinul gros, prin scaun) care în mod fiziologic își fac treaba. Sunt anumite alimente cu efecte antioxidante, care pot contribui la fazele 1 și 2 de detoxifiere al ficatului, dar doar printr-o alimentație echilibrată. Astfel de programe pot chiar înrăutăți bunăstarea noastră, să ne gândim de două ori dacă merită să ne jucăm cu sănătatea noastră.

    Care sunt cele mai mari provocări în alcătuirea unui regim alimentar ?

    Planul alimentar personalizat depinde de mai multe aspecte: scopul pacientului, datele obținute din anamneză, dacă are vreo afecțiune (dacă da, ce indicații a dat medicul, ce medicamente a prescris, după care adaptez planul alimentar), ce preferințe , ce tip de activitate fizică are. Îmi ia destul de mult timp să scriu un plan nutrițional, 7-10 ore de obicei.

    De ce consideri că exista atât de multă confuzie în ceea ce privește nutriția, dieta și legăturile acestora cu sănătatea ?

    Cuvântul “dietă” înseamnă alimentația, obiceiurile alimentare a unei persoane. În ultima vreme, acest cuvânt a primit o conotație puțin mai negativă: majoritatea oamenilor cred că trebuie să eliminăm unele alimente sau grupe alimentare, trebuie să ne limităm alegerile alimentare. Prea multe persoane cred că schimbarea stilului de viață trebuie să aibă rezultate fizice. Prin educație alimentară corespunzătoare, cu ajutorul unui specialist din domeniu putem înțelege că alimentația influențează chiar și funcțiile cognitive, somnul, performanța sportivă, bunăstarea.

    Care dintre ultimele descoperiri ale domeniului ți-au atras atenția și de ce?

    Microbiomul intestinal. A început să mă intereseze în timp ce scriam lucrarea mea de licență (Intervenții nutriționale în sindromul intestinului iritabil). Mi se pare fascinant cum o mulțime de bacterii pot avea un rol atât de important în organismul nostru. Microbiota intestinală, sau flora intestinală cuprinde totalitatea microorganismelor din tractul gastrointestinal, iar microbiomul intestinal deține informația genetică a acestor microbi. Flora bacteriană este ca o amprentă unică, nu există indivizi cu floră bacteriană similară. Microbiota fiecărei individ este influențată de mai mulți factori, precum: modul de naștere, dacă era alăptat sau nu, cât timp a fost alăptat, timpul gestațional, IMC (Indice de Masă Corporală), stilul de viață, activitate fizică, comportamentul alimentar, locul unde trăiește individul. Bacteriile ajustează digestia, apetitul, are un rol crucial în sintetizarea și absorbția anumitor nutrienți, lipide, aminoacizi, vitamine, acizi cu catenă scurtă, acizi biliari. Funcțiile microbiotei sunt cele de apărare metabolică, imunologică, toate exercitate în lumenul intestinal, pe peretele intestinal și pe suprafața epitelială.

    Ne poți spune câteva principii de baza pe care ar trebui sa le urmam pentru a ne bucura de o alimentație sănătoasă ?

    O alimentație bazată preponderent pe alimente neprocesate, de sezon, de la producători locali, de origine vegetală ar fi cheia. Sfatul meu ar fi să includem alternative sănătoase de carne, măcar 2-3 zile pe săptămână (tofu, chiftele de leguminoase, diferite preparate în care includem cerealierele cu leguminoase pentru a primi o proteină completă). Să ne focusăm și pe alimente probiotice, cum ar fi varza murată, kefirul, legume fermentate, miso, tempeh, Kombucha (ceai fermentat) pentru o digestie optimă. Alimentele prebiotice (prebiotice=ingrediente alimentare ce stimulează creșterea bacteriilor benefice în colon) sunt binevenite (lângă alimente probiotice): sparanghel, banane verzi, fructe de pădure, usturoi, ceapă, fulgi de ovăz, semințe de cănepă, anghinare, iaurt, cicoare, miere, mazăre.

    Ce sfaturi ai pentru următorii studenți interesați de domeniul nutriției ?

    Să își aleagă această carieră din pasiune și nu din alte motive. Este vorba despre sănătatea oamenilor, fiecare sfat nutrițional are un impact major asupra acțiunilor metabolice, imunologice, musculare, echilibrul acido-bazic, etc. Tratați profesia de dietetician cu responsabilitate, curiozitate, creativitate!

    Am înțeles că în cele ce urmează dorești să te apuci de yoga. Ce ți-a trezit interesul pentru yoga?

    Am început să practic yoga prin 2017, dar am început să mă ocup mai serios anul trecut în ianuarie. Sunt o persoană foarte curioasă și deschisă, tot timpul m-a atras spiritualitatea. Prin practica de yoga simt cum mă liniștesc, cum mă reîntorc spre mine, cum îmi descopăr scopul mai amânunțit, cum înțeleg mai bine lumea (și nu numai) din jurul meu. După trăirile mele m-am decis că doresc să îi ajut și pe alții. Am observat efecte majore asupra psihicului meu, am văzut cum devin o persoană mult mai puțin anxioasă. Yoga unește corpul, mentalul, sufletul, le ia ca un complex întreg, nu ca părți separate.
    Cu ce scop ai ales să practici yoga?
    Eram în mijlocul unui burnout, când m-am decis să o practic mai frecvent, mai consecvent. Era cea mai bună decizie.
    Ce ai vrea sa știe oamenii despre yoga?
    Yoga poate face oricine (întrebați un medic general/ortoped înainte), dar nu confundați munca noastră cu munca unui fizioterapeut. Tot odată, nu trebuie să vă speriați despre această știință, nu trebuie să preluați orice, doar cu ce rezonați. Yoga nu este doar de asane (poziții) și despre cât de flexibili suntem. Apelați la această practică ori de câte ori aveți nevoie de câteva minute de liniște.
    Ce planuri de viitor ai?
    Sunt flexibilă, iau în calcul orice. Ce știu sigur este faptul că vara aceasta încep cursul de instructor Hatha Yoga, anul viitor termin programul de master. Doresc să călătoresc mai mult și să merg în drumeții.


    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img