Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României a participat pentru al doilea an consecutiv la Topul Firmelor din județul Satu Mare. Acesta a vorbit la Actualitatea sătmăreană de la Nord Vest TV despre performanțele companiilor sătmărene, dificultățile cu care se confruntă industria românească și oportunitățile economice pe care județul nostru le-ar putea valorifica, inclusiv prin poziția sa la granița cu Ucraina
Prezența lui Mihai Daraban la Gala Topul Firmelor din județul Satu Mare, organizată de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Satu Mare, a fost și de această dată un prilej pentru o analiză directă a situației economice. Președintele CCIR a participat pentru al doilea an consecutiv la eveniment și a remarcat atât numărul mai mare de oameni de afaceri prezenți, cât și nevoia acestora de a se întâlni, de a socializa și de a schimba experiențe.
„A fost o ediție reușită a topului. Mi-a plăcut că oamenii de afaceri din Satu Mare au venit într-un număr atât de mare. Și de această dată au fost mai mulți decât anul trecut”, a declarat Mihai Daraban.
În opinia sa, astfel de întâlniri sunt cu atât mai importante într-o perioadă în care incertitudinea economică și avalanșa de informații negative îi fac pe antreprenori să fie mult mai prudenți în privința investițiilor.
58 de firme sătmărene, în primele trei poziții ale topului național
Unul dintre cele mai importante repere prezentate de Mihai Daraban privește performanța companiilor din județul Satu Mare. Potrivit datelor prezentate de acesta, 58 de firme sătmărene se regăsesc pe primele trei poziții ale topului național, cu o cifră de afaceri cumulată de 1,74 miliarde de euro și aproximativ 8.980 de angajați.
Sunt cifre care arată contribuția importantă a mediului de afaceri local la economia națională și dimensiunea unor companii care generează mii de locuri de muncă.
Daraban a explicat și complexitatea realizării clasamentului camerelor de comerț, care pornește de la aproape un milion de bilanțuri depuse la nivel național și analizează indicatori precum cifra de afaceri, profitul din exploatare, eficiența utilizării capitalului și productivitatea muncii.
Energia scumpă, marea problemă pentru industria românească
Dincolo de rezultatele firmelor, mesajul central transmis de președintele CCIR a vizat costul energiei. În opinia sa, acesta reprezintă în prezent una dintre cele mai mari amenințări la adresa competitivității economiei românești.
„România trece prin cea mai dură perioadă din punctul de vedere al prețului energiei. Am devenit din ce în ce mai prohibiți în a face industrie prelucrătoare în România, când ai curentul electric de trei ori mai scump decât în China și de două ori și jumătate mai scump decât în Statele Unite. Este foarte greu să mai vorbești despre competitivitate”, a avertizat Mihai Daraban.
Acesta a invocat și scăderea cu 82% a investițiilor străine în trimestrul al doilea, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025, susținând că prețul energiei reprezintă un factor major care ține investitorii la distanță.
Soluția propusă de CCIR este direcționarea resurselor disponibile către dezvoltarea infrastructurii energetice, extinderea rețelelor și accelerarea investițiilor în producția de energie și capacitățile de stocare.
Daraban consideră inacceptabil ca realizarea unui parc fotovoltaic sau eolian, de la luarea deciziei până la introducerea primului megawatt în rețea, să dureze aproximativ trei ani.
„Acești trei ani trebuie să devină trei luni”, a punctat acesta.
Președintele CCIR a avertizat că problemele din sectorul energetic nu afectează doar marii producători, ci întregul lanț industrial. A dat exemplul industriei auto, unde lucrează aproximativ 206.000 de persoane la nivel național, multe dintre ele în companii care produc componente și subansamble pentru marii constructori internaționali. O eventuală retragere a unor producători importanți ar avea, astfel, efecte mult mai largi decât cele asupra fabricilor propriu-zise.
Administrația și mediul de afaceri trebuie să vorbească aceeași limbă
Un alt aspect remarcat de Mihai Daraban la gala de la Satu Mare a fost prezența reprezentanților administrației județene și locale pe întreaga durată a evenimentului.
Acesta a apreciat faptul că președintele Consiliului Județean și primarul municipiului reședință de județ au participat de la început până la final, considerând că o asemenea apropiere transmite un semnal pozitiv antreprenorilor.
„Oamenii de afaceri s-au simțit confortabil văzând autoritățile locale prezente”, a spus Daraban, adăugând că dialogul dintre administrație și mediul privat este esențial.
În ceea ce privește soluțiile pentru relansarea economică, acesta a pledat pentru mai multă predictibilitate, reducerea cheltuielilor inutile ale statului și valorificarea transparentă a activelor publice care nu produc nimic, dar generează costuri.
A readus în discuție și necesitatea unei reforme administrative, inclusiv prin comasarea unor localități și reducerea numărului de unități administrativ-teritoriale.
Satu Mare, la granița cu Ucraina: oportunitate economică sau doar zonă de tranzit?
Poziția geografică a județului Satu Mare, la granița cu Ucraina, a fost un alt subiect al discuției. În contextul războiului și al viitoarei reconstrucții a Ucrainei, județul ar putea avea un rol logistic și economic important.
Mihai Daraban a fost însă rezervat în privința entuziasmului legat de oportunitățile de afaceri din țara vecină. El a atras atenția că firmele românești sunt încă reticente în a se internaționaliza și că, în cazul Ucrainei, există probleme concrete legate de siguranța parteneriatelor și încasarea plăților.
„Marea problemă este: îmi încasez banii sau nu-mi încasez?”, a rezumat acesta.
Mesajul său este că România, inclusiv județele de graniță precum Satu Mare, nu trebuie să se limiteze la rolul de anticameră logistică pentru reconstrucția Ucrainei, ci să identifice oportunități economice concrete, în condiții care să ofere garanții companiilor.
„Nu trebuie să intrăm în corul bocitoarelor”
În ciuda problemelor și a incertitudinilor, Mihai Daraban respinge imaginea unei economii aflate într-un declin generalizat. El a prezentat și câteva cifre care, în opinia sa, contrazic pesimismul din spațiul public.
Potrivit datelor invocate de președintele CCIR, numărul societăților care au depus bilanțuri a crescut de la 917.881 la 945.739, iar cifra de afaceri cumulată a companiilor a urcat de la 527 la 557 de miliarde de euro. Profitul total a înregistrat însă o creștere mult mai modestă, de la 53 la 54 de miliarde de euro.
„Noi nu o să intrăm niciodată în corul bocitoarelor, mai ales că suntem deținătorii de baze de date care arată exact economic”, a declarat acesta.
Mihai Daraban a subliniat că rezultatele companiilor trebuie analizate distinct de evoluția PIB-ului, care include și consumul populației, cheltuielile statului, investițiile și balanța comercială.
La final, președintele CCIR a transmis un mesaj de încredere antreprenorilor și a felicitat firmele sătmărene premiate în cadrul galei, apreciind rolul camerelor de comerț în susținerea mediului de afaceri.
Florin Cristian Mureșan
