VERTICALI PENTRU ROMÂNIA: DINCOLO DE NUANȚELE GÂNDURILOR

VERTICALI PENTRU ROMÂNIA: DINCOLO DE NUANȚELE GÂNDURILOR
De: ELISABETA VERESS – Editorialist – corespondent pe zona Maramureș la VERTICALI PENTRU ROMÂNIA; Membră a UNIUNII ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI FILIALA ”ANTON DAVIDESCU” Satu Mare; Membru a ASOCIAȚIEI JURNALIȘTILOR ȘI SCRIITORILOR DE TURISM DIN ROMÂNIA; Membră a UNIUNII ARTIȘTILOR OLASTICI din România; Vicepreședintă a ASOCIAȚIEI ”DIAMANT DE MARAMUREȘ” – Cavnic, organizatoare a Taberei Internationale ”ELISABETA ART CAVNIC”;
VERTICALI PENTRU ROMÂNIA - SECȚIE DE EDITORIAL  
PARTENERĂ MEDIA A CLUBULUI 
"PRESA CULTURALĂ" 

image-1781879931-313ba7d4.jpg

 UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA

Există momente în care cultura încetează să fie doar un act estetic, devine o forță vie, capabilă să schimbe destine. Aceasta este esența taberei de creație de la Desești, un proiect care de peste 23 de ani, sub oblăduirea plină de har a părintelui Ardelean și a familiei sale, transformă penelul în sprijinul concret pentru comunitate.

ARTA ȘI SOLIDARITATEA: 
UN MANIFEST AL SPIRITULUI MARAMUREȘEAN 
LA CEAS DE SĂRBĂTOARE
image-1789320911-03192ecd.jpg

         Sub deviza „Artă și Solidaritate”, artiști profesionisti al Uniunea Artiștilor Plastici din România, și artisti ai Asociatiilor Artistilor Plastici și-au unit viziunile pentru o cauză nobilă: construcția unor așezăminte pentru seniori, baze de tratament și susținerea educației tinerilor instituționalizați.

Anul acesta, ecoul taberei de la Desești s-a mutat în inima Muzeului Satului din Baia Mare, 
unde vernisajul expoziției de închidere a coincis, într-o simetrie culturală perfectă, cu evenimentul „Repere, Mituri, Identități”. Organizat de inimosul și talentatul actor Claudiu Pintican, fondatorul Teatrului „ARARAT” — singurul teatru privat din județ — acest eveniment a reușit să reunească toate formele de manifestare ale frumosului: de la arta scrisă și jurnalism, la teatru, pictură și spiritualitate. 
       Într-o zi cu o încărcătură simbolică aparte am asistat la o demonstrație de forță a identității noastre naționale, iar figuri emblematice precum Eminescu, Vasile Lucaciu sau Nichita Stănescu au fost invocate nu doar ca amintiri, ci ca piloni ai prezentului. 
      Momente de maximă trăire au fost oferite cu o forță rară de Claudiu Pintican, prin monologul „Vasile Lucaciu”, dar și de prezentarea scriitorului Gavril Babiciu, care, prin volumul dedicat lui Ștefan Zugravu-Șișesteanul, a adus în lumină „partea frumoasă a credinței” reflectată în pictură. 
        Seara sa încheiat sub semnul geniului eminescian, într-un spectacol de recitare care a reconfirmat statutul Teatrului Ararat ca elită a  culturii în regiune.

Dincolo de cifre sau titluri, rămâne solidaritatea 

       Este profund impresionant să vezi cum oamenii de cultură, spectatorii și participanții se unesc pentru a ridica actul artistic la rang de misiune socială. Prin anvergura sa, prin calitatea invitaților și prin impactul emoțional, acest complex de evenimente se situează, fără îndoială, la cel mai înalt nivel al agendei din Maramureș în această săptămână culturală.

Această simbioză între pictura caritabilă de la Desești și teatrul profesionist de la Baia Mare, ne reaminește că arta este cea mai scurtă cale către inima aproapelui 
      Inspirându-mă din abordarea antropologică a lui Ruth Benedict în „Patterns of Culture” (Tipare de cultură), unde ea analizează modul în care societățile sunt configurate în jurul unor valori fundamentale care le oferă coerență, vă propun o schiță de portret a acestui grup de „oameni ai culturii” din Maramureș. 
        Evenimentul de la Muzeul Satului din Baia Mare nu a fost doar o întâlnire, ci o manifestare a unui „ethos al solidarității” Dacă Ruth Benedict ar fi observat grupul reunit la evenimentul „Repere, Mituri, Identități”, ar fi identificat probabil un model cultural unic, pe care l-am putea numi „Solidaritatea Lucrătoare”, iar în acest univers, nu este un obiect de lux, ci o punte între spirit și nevoile imediate ale comunității.

Punctul de plecare este Tabăra de la Desești
       Prin figura părintelui Ardelean observăm tiparul cultural al „custodelui”. Benedict vorbea despre modul în care tradiția este menținută prin instituții informale; iar aici, tabăra funcționează  23 de ani  ca o „matrice a dăruirii”. 
         Arta produsă  nu aparține doar esteticii, ci devine o monedă de schimb spirituală, transformată în cămine pentru seniori și educație, o cultură care se auto-susține prin generozitate.

La Muzeul Satului, am asistat la ceea ce Benedict numea o „configurație culturală armonioasă”
         Diferite ramuri ale artei nu au coexistat pur și simplu, ci s-au integrat organic, iar Claudiu Pintican, prin Teatrul Ararat, dovedește prin domeniul spiritului Dionisiac — forța vitală, pasiunea monologului despre Vasile Lucaciu și trăirea eminesciană. El este catalizatorul care oferă contextul pentru ca celelalte arte să strălucească.
          Viorica Pârja și Dana Gagniuc Buzura de  la publicația Nord Literar, arată că memoria scrisă, jurnalismul, fixează evenimentul efemer în istoria durabilă a județului, iar Gavril Babiciu, prin invocarea lui Ștefan Zugravu-Șișesteanul, face legătura între estetic și sacru, amintindu-ne că în Maramureș pictura este, înainte de toate, o rugăciune vizibilă.
       Evenimentul a demonstrat că, pentru acest grup, „Limba Română” nu este doar un instrument de comunicare, ci un spațiu sacru în care Eminescu și Lucaciu sunt contemporanii noștri, iar solidaritatea spectatorilor și a participanților indică un profil psihologic colectiv caracterizat prin reziliență culturală. Într-o epocă a fragmentării, acești oameni aleg să se aducă într-un muzeu al satului — spațiul originar — pentru a reafirma cine sunt.

Analiza acestui portret colectiv ne arată că „omul de cultură” maramureșean nu este un izolat, ci un membru al unei „cetăți spirituale” 
       Această săptămână a marcat vârful vieții culturale din județ tocmai pentru că a reușit să unească elita intelectuală cu scopul social, aratând un portret al unui popor care, prin reprezentanții săi amintiți mai sus, refuză să lase cultura să devină un simplu exponat de muzeu, transformând-o într-un organism viu, care zidește — la propriu și la figurat 

„Repere, Mituri, Identități” și Vernisajul Taberei de la Desești
        Marea forță a vernisajului Desești constă în depășirea autosuficienței artistice. Tabăra coordonată de familia părintelui Ardelean nu produce artă doar de dragul contemplației; fapt că lucrările  sunt destinate susținerii seniorilor și tinerilor oferă tablou o valoare morală adăugată, vizibilă apreciată de public.
       Reunirea mai multor registre de expresie — teatru independent (Teatrul Ararat / Claudiu Pintican), cercetare monografică și religioasă (Gavril Babiciu), analiză de revistă culturală ( Nord Literar / Dana Gagniuc Buzura) și cronică a locului (Viorica Pârja) — a evitat monotonia unui vernisaj clasic. 

Astfel de manifestări reunesc de regulă un public deja cultivat și atașat cauzei
           Provocarea critică majoră pentru viitor rămâne atragerea generațiilor tinere și a publicului neinițiat, pentru ca solidaritatea să nu rămână un dialog exclusiv între inițiati … și doresc să felicit pe toți cei implicați, pentru lecția de omenie și rafinament oferită comunității, 






Distribuie:
Primește ziarul gratuit pe email!

Abonează-te și citești ziarul Gazeta Nord-Vest zilnic, gratuit.

Abonează-te
Prodeximp angajeaza
PRODEXIMP
SMART SHOP INSTAL
UVVG
WA Banner
Senera Minerals
Cetina - Senera
Chiosc
Proiect Invest
Complex Philadelphia
NV Business Center
Ardudana
Muzeul SM
Banner Aprilie
Karcher
Download GIF
Alibaba Food
BUD
KHS Design
Dersidan
NV Business
Jooble
locuri de munca olanda
Masini de vanzare second hand