Pe căldurile astea năucitoare, unii, în loc să se ducă prin vacanţă ori să-şi bage mai des capul pe sub cişmea ca să-şi mai alunge fierbinţeala, se apucă de dau tot felul de declaraţii care chiar par a veni după ce i-a bătut soarele-n cap sau au mâncat pepeni stafidiţi. Categoria de inşi cu pricina i se potriveşte ca o mănuşă liderului partidului Jobbik, din Ungaria, Vona Gabor, care s-a trezit el zilele trecute pe la o tabără de vară de prin Harghita să emită apoftegme şi declaraţii scorţoase. Din acelea clasice şi obositoare, cu Trianonul, cu drepturile chipurile insuficient respectate ale minorităţilor, cu autonomia pe criterii etnice şi alte cele. Cum era de aşteptat, omul a iscat un oarecare tărăboi diplomatic. Ministerul Afacerilor Externe a cerut guvernului de la Budapesta să ia poziţie faţă de afirmaţiile liderului partidului cu pricina, Ministerul de Externe ungar a zis că Jobbik e un partid de opoziţie, aşadar n-are de-a face cu oala guvernului, iar la rândul lui Vona Gabor a încercat să dea vina pe cine altcineva decât pe presa din România, care, vezi Doamne!, i-ar fi răstălmăcit vorbele.
Fără îndoială că acest Vona Gabor e cam iresponsabil de vreme ce se lansează în declaraţii în care vorbeşte gura fără el. Ce este însă şi mai neplăcut e aceea că, după ce un zurbagiu aruncă o piatră în tău, sar o grămadă de oameni cu scaun la cap s-o caute.
În legătură cu bazaconiile spuse de liderul Jobbik, a avut o remarcă interesantă preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. Acesta a sintetizat oarecum stupizeniile lui Vona, spunând că „în lumea liberă, precum mărfurile, chiar şi prostiile circulă liber”.
Ceea ce nu a priceput până acum acest cetăţean Vona este că radicalismul nu a ajutat niciodată pe nimeni şi nici nu va putea suplini vreodată inteligenţa. Însă, parafrazându-l pe Hunor, nu doar prostiile, ci şi cei care le coc în cap au dreptul la liberă circulaţie. Dar parcă n-ar strica introducerea unor vize pentru astfel de buimaci, care chiar îţi strică orice urmă de bună dispoziţie.
Tiberiu Sabo