Săptămâna trecută a fost dat publicităţii un sondaj de opinie cu rezultate spectaculoase. Barometrul de opinie pe luna iulie 2013, realizat de INSCOP la comanda ziarului „Adevărul”, a testat încrederea românilor în instituţiile statului. Concluziile ar trebui să determine un şoc în gândirea şi în acţiunea decidenţilor politici: instituţiile conduse sau administrate de aceştia sunt într-o scădere constantă, la capitolul încrederea populaţiei. Vestea bună e că românii au tot mai multă încredere în instituţii fundamentale ale statului de drept, precum Curtea Constituţională, DNA, SRI şi SIE. Deşi supuse unor permanente influenţe politice, acestea şi-au câştigat totuşi un mare grad de independenţă, ceea ce le-a scos din zona instituţiilor politice sau politizate. Determinantă este regulă, nu excepţia, iar regula e că judecătorii constituţionali, procurorii anticorupţie şi serviciile secrete lucrează pentru România, nu pentru politicieni sau partide.
Dar să trecem la cifre. Dintre instituţiile politice, Primăria este cotată cu 37,9% încredere (faţă de 41,3% în luna mai), Guvernul cu 35,6% (în scădere de la 37,3%), Parlamentul cu 25,8% (de la 29,1%), Consiliul Judeţean cu 32,9% (de la 33,1%), Preşedinţia cu 25,6% (la fel ca în luna precedentă), iar partidele politice cu 14,7% (de la 16,8%).
Înspăimântător este ultimul procent: doar un român din şapte mai are încredere în partide! Este o constatare dramatică pentru democraţie, dar un binemeritat duş rece aplicat politicienilor.
Edificator este şi un alt unghi de abordare: evoluţia încrederii populaţiei în ultimele trei luni, comparând iulie cu martie. Concluzia: toate instituţiile politice se află în scădere! În ordinea pierderii de încredere: Parlamentul (cu o scădere de 5,3%), Primăria (5,2%), Guvernul (4,5%), partidele politice (3,8%), Preşedinţia (2,5%).
La polul opus se află DNA, care urcă spectaculos la capitolul încrederea populaţiei: plus 5,4% într-o singură lună (de la 42% în mai la 47,4% în iunie). Creşteri semnificative au înregistrat şi Curtea Constituţională, SRI şi SIE. Teribilele campanii mediatice de discreditare a acestora, purtate de trusturi media cu patroni bântuiţi de spectrul puşcăriei, n-au mai avut efect în faţa realităţii implacabile. Este o mică, dar reconfortantă victorie a statului de drept în faţa statului politic. Cele două, evident, nu pot exista unul fără altul, căci împreună definesc statul democratic, dar fortificarea încrederii în Justiţie, prin vectorul său cel mai vizibil – Direcţia Naţională Anticorupţie, din cadrul Parchetului General -, arată o maturizare a conştiinţei publice. Iar concluzia acesteia ar suna astfel: noi, cetăţenii, îi alegem pe politicienii care să ne conducă, dar ei nu au dreptul să-şi facă de cap; dacă vor face abuzuri, atunci să dea socoteală! Şi unde să dea socoteală, dacă nu în faţa DNA, a Înaltei Curţi, a ANI sau a Curţii Constituţionale?!
Barometrul de opinie, realizat de INSCOP, consfinţeşte nu atât prăbuşirea încrederii în politicieni, cât creşterea încrederii în statul de drept. Semn că, de fapt, suntem pe drumul cel bun. Dacă nu vor înţelege mesajul transmis de populaţie, mulţi politicieni vor schelălăi jalnic pe treptele unor instituţii pe care acum le detestă.
Grigore Cartianu