Cercetătorii Institutului pentru Viitor din SUA au identificat şase provocări care vor schimba lumea şi care vor atrage după sine dezvoltarea unui set de 10 abilităţi care vor fi obligatorii pe piaţa muncii în următorii zece ani. Astfel, speranţa de viaţă din ce în ce mai mare, avântul maşinilor şi al sistemelor inteligente, care vor prelua multe din joburile actuale, dar şi comunicarea prin noile mijloace, într-o lume a datelor, alături de conectarea globală şi organizaţiile din ce în ce mai structurate vor da un nou înţeles termenului “meserie”. Tinerii care vor trebui să se pregătească pentru meseriile viitorului care, poate, nici nu au fost încă inventate, nu vor depinde de abilităţi la şcoală, ci la cursurile şi proiectele extracurriculare, susţin specialiştii. Aşa că mulţi vor avea probleme la angajare, mai spun recrutorii.
Aceste abilităţi ale viitorului sunt centrate atât pe cunoştinţe, acele competenţe “hard” (înţelegerea concepţiilor abstracte şi a conexiunilor, crearea de conţinut din new media, transdisciplinaritatea şi filtrarea informaţiei în funcţie de importanţă), cât şi pe conexiuni, ce creează competenţele “soft”. Vorbim aici de decriptarea mesajului din spatele unui text, atitudine inovativă şi adaptabilitate, interacţiune eficientă cu ceilalţi, lucrul în medii culturale diverse şi chiar într-o echipă virtuală.
Dacă pregătirea “hard” mai poate fi învăţată în şcoală, avem un mare deficit la capitolul “soft”. Deconectarea structurală dintre ce face şcoala la noi şi nevoile pieţei muncii în secolul XXI este profundă şi evidentă. Un sistem încremenit în paradigma sa comunistă-hipercentralizat, hiper-birocratic şi focalizat aproape exclusiv pe discipline, în loc să funcţioneze hobistic – nu are cum prin natura sa să răspundă unor astfel de nevoi şi abilităţi cerute, este de părere prof. Marian Sutaş, de la Harvard Kennedy School, SUA.
Şi Ştefan Pălărie, preşedintele Şcolii de Valori, unde au fost analizate aceste abilităţi ale viitorului pentru a le utiliza în programele de creare a noilor caractere tinere, susţine nevoia de suplinire a lipsurilor din sistem cu implicarea elevilor în cât mai multe activităţi extraşcolare. “Alternativele sunt în şcolile private şi în cluburile şi cursurile opţionale, iar aici ţine şi de părinţi să fie informaţi şi să-i ghideze pe tineri, care sunt destul de confuzi. Din păcate, lipseşte din multe şcoli şi licee partea de consiliere în carieră şi, ca atare, mulţi tineri nu au abilităţile necesare de dezvoltare şi sunt puţin valoroşi pe piaţa muncii”, spune Pălărie.
Teoria e confirmată în mare parte de oamenii din recrutare. “Unele dintre aceste abilităţi sunt native pentru actuala generaţie, care a crescut cu noile tehnologii, aşa că problema o au cei trecuţi de o vârstă. Pentru alte abilităţi, e nevoie de o ajustare a sistemului de educaţie, într-adevăr, însă unele se vor dezvolta şi fără să fie predate, direct la locul de muncă”, explică Dragoş Gheban, managing partner la firma de recrutare Catalyst Solution, care organizează anual cel mai mare târg pentru tineri profesionişti, inclusiv online.
Ioan Raţiu