Drumeţi prin „Ţara lui Brâncuşi” (VI)

brancusi03

Campania GNV de redescoperire a României, la Târgu Jiu se află după o primă zi de cercetare şi de redescoperire a unei istorii pline de evenimente, după o zi de muncă în care ne-am aflat în compania domnului dr. Sorin Buliga, unul dintre cei mai prolifici cercetători în domeniul studiului vieţii şi operei marelui sculptor Constantin Brâncuşi, încercând să pătrundem prin mici incursiuni în opera şi viaţa marelui sculptor gorjean care a lăsat omenirii valori şi capodopere inestimabile. Ne retragem la hotel pentru a petrece o binemeritată noapte de odihnă … Noapte bună!

O dimineaţă cu multe „ferestre deschise”
„Bună dimineaţa – sună vocea baritonală, plină de armonice a lui Sorin – … hai sus din pat ca să mergem la o cafea.” Trebuie să recunosc că soarele de pe cer care ne pătrunde în retina ochilor, parcă „sparge în ţăndări” geamul camerei, încurajându-ne sufletul şi mintea de a cunoaşte şi pătrunde noi şi noi spirite şi dimensiuni, de a ne încărca, înţelege şi pătrunde realităţi încadrate în sfere de neimaginat şi de nepătruns. „Domnul Brâncuşi ne aşteaptă – decretă gazda noastră – să ne grăbim”. Ieşim din hotel şi plini de râvnă parcurgem parcul central al oraşului şi fiind întâmpinaţi pe rând de Muzeul de Artă Contemporană, Centrul Cultural Brâncuşi, intrând din nou plini de încântare în splendida zonă a Ansamblului Brâncuşi, întâmpinaţi cu un „zâmbet” larg şi rotund de generoasa Masă a Tăcerii, de aleea flancată de cele zece nişe în care ne sunt oferite spre răgaz şi meditare cele 30 de scaune pătrate.

Reflexii matinale brâncuşiene
„Sorine, ştii cum văd eu aceste 30 de scaune pătrate ce flanchează aleea? Există pe o parte câte cinci nişe a câte trei scaune; adevărat?” „Da şi ce-i cu asta?” „5” reprezintă cifra patimii Lui Isus, rănile mântuitoare ale LUI. În fiecare nişă (rană) a suferit toată Sfânta Treime, reprezentată prin cifra „3”. „De acord – mă încurajează plin de interes specialistul Sorin Buliga – … care ar fi ideea?”. „Studiind aceste semne şi simboluri, eu cred că o latură a aleii ar reprezinta Patima şi Moartea Mântuitorului ( 5 nişe X 3 scaune ) de atunci, completată cu latura corespondent paralelă formată identic din 5 nişe X 3 scaune, care vrea să spună că Isus pătimeşte şi este răstignit şi acum prin păcatele noastre … Şi ştii ce e şi mai interesant? … Faptul că în total există 30 de scaune, vârsta când Isus şi-a început viaţa profetică şi publică. Este minunat să descoperim cum Brâncuşi a pus practic în construcţia ansamblului întreagul Plan a Mântuirii creştine adus de Isus.” „Da este o concepţie interesantă şi nouă pentru mine care merită luată în consideraţie, exclamă prietenul meu gorjean cuprins de încântare. Uite am ajuns la Poarta Sărutului, unde o să zăbovim un pic deoarece această poartă este un reper de căpătâi în opera lui Brâncuşi.

Drumeţi la Poarta Sărutului gorjenesc
„Trebuie specificat că Brâncuşi nu a dorit transformarea lucrării sale monumentale într-o simplă poartă de intrare în parc şi a cerut, printr-o scrisoare adresată Aretiei Tătărescu, să fie pusă „la o mică distanţă în interiorul grădinei cu un târcol proporţionat împrejur şi cu o bancă de piatră la dreapta şi la stânga, în părţile laterale”. A dorit probabil „târcoalele” pentru a permite vizitatorilor alegerea de a intra pe sub poartă sau a o ocoli, iar băncile de piatră invită la a o privi şi a medita asupra semnificaţiei sale. Dacă accesul la ansamblul operelor de piatră din grădina publică se poate face trecând prin (sau pe lângă), această misterioasă Poartă a Sărutului, înseamnă că sensul de parcurgere al operelor de aici poate fi – contrar interpretărilor care s-au făcut până în prezent – şi dinspre Poartă spre Masă, Masa Tăcerii devenind astfel un ultim popas destinat reculegerii şi înţelegerii unui sens final. În ceea ce priveşte semnificaţia acestui ansamblu, există numeroase interpretări, dar puţine certitudini, datorită rarelor explicaţii ale lui Brâncuşi privind operele sale de la Târgu-Jiu. Avem chiar şi o părere defavorabilă a artistului privind înţelegerea generală a lor: „Nu ştiţi ce vă las vouă aici!”; spunând-o probabil pentru că ştia foarte bine că „Oamenii cu spirit opac nu văd decât carcasa lucrurilor, esenţa lor le scapă”.

Singurătatea unui mare spirit al durerilor româneşti
„Se ştie că, în general, Brâncuşi vorbea foarte puţin despre operele sale, lăsând intenţionat să plutească asupra lor misterul, dar era perfect conştient de faptul că încărcătura lor metafizică şi religioasă vorbeşte de la sine şi că doar cei care rezonează în acest sens le vor înţelege semnificaţiile. Spunea, „Nu-mi place să vorbesc despre mine sau despre arta mea. Operele mele vorbesc singure şi nu au nevoie de nici o explicaţie” … „Priviţi-le [sculpturile] până le veţi vedea. Cei mai aproape de Dumnezeu le-au văzut”; „Cei care au păstrat în ei înşişi armonia vie care există în toate fiinţele, propria lor natură, vor înţelege fără greş arta modernă, pentru că vor vibra la sentimentul legilor naturii”. Descifrarea operei lui Brâncuşi presupune însă un efort intelectual personal şi nici măcar artistul nu poate să ne dea adevărul despre ele, dacă el este „nemuncit” (sau neintuit): „Dacă cineva nu găseşte cheia, eu nu pot s-o dau” – zicea maestrul.

Spiritul religios al lui Brâncuşi, demonstrat în această lucrare bazată pe textele şi aforismele sale autentice, apare ca o certitudine. Este notabil că unele din textele sale ar putea face trimitere la virtutea „smereniei”, care este o esenţă a religiei ortodoxe în care artistul s-a născut şi s-a format. Această virtute transpare prin ideea „detaşării de Eu”, care permite Absolutului să se poată manifesta. De asemenea zicea că: „Cine nu iese din Eu, nu atinge absolutul şi nu descifrează viaţa”; „Nu poţi ajunge la lucrurile adevărate decât renunţând la Eu”; … „Există un scop în toate lucrurile. Pentru a ajunge la el, trebuie să te detaşezi de tine însuţi”. Dorinţa lui Brâncuşi de a „atinge absolutul” poate face trimitere şi la ţelul final al creştinului de a se contopi cu divinitatea. Nu trebuie de asemenea uitată asceza pe care Brâncuşi a practicat-o în perioada sa de creaţie, faptul că ţinea rânduielile bisericii sale (de exemplu zilele de post), inspiraţiile biblice ale unora din operele sale, şi de asemenea că el a fost şi cântăreţ în biserici din România şi Paris, ceea ce i-a ţinut mai departe trează credinţa strămoşească, în care de altfel a şi murit. S-ar mai putea adăuga că inclusiv „dorul depărtărilor” care l-a transformat pe Brâncuşi într-un pelerin sui generis, era pus tot sub semnul unei „necesităţi divine”, fiind şi unul al descoperirii de sine, după cum tot el spunea: „Călătoria în realitate are loc înlăuntrul nostru.”

Valeriu Ioan

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Citește și...

O nouă veste TRISTĂ în fotbalul sătmărean! Fostul portar și arbitru, FIRI CÂMPAN s-a stins la doar 50 de ani!

  Veștile triste par că nu se mai opresc în această săptămână, în fotbalul sătmărean. Mai întâi l-am pierdut pe fostul atacant  din anii 70-80...

Continuă dotarea spitalelor din județ! Container destinat suspecților de Coronavirus la Spitalul din Negrești Oaș!

Consiliul Județean continuă dotarea spitalelor din județul Satu Mare, pentru o bună funcționare pe perioada stării de urgență. Astăzi, în curtea Spitalului Orășenesc Negrești-Oaș a...

Marcel Ciolacu lansează un APEL către toți ROMÂNII: ”Un produs românesc CUMPĂRAT = un loc de muncă SALVAT!”

  Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a lansat un apel către toți românii ca în actualul context actual și cel care va urma să încerce să...

Legea a TRECUT de Parlament! Plata facturilor la apă, energie, gaze, gunoi, cablu, internet se SUSPENDĂ TREI LUNI!!!

  Facturile la apă, energie, gaze, gunoi, cablu, internet se suspendă 3 luni. Legea amânării plății a trecut de Parlament. Camera Deputaților a adoptat vineri, în...

Miza pe SĂNĂTATE! Cultura de la Consiliul județean intră în ȘOMAJ TEHNIC!

  Instituțiile de cultură din subordinea Consiliului Județean Satu Mare își întrerup activitatea, iar contractele de muncă ale angajaților se suspendă pe perioada stării de...