De: ADRIANA UNGUREANU: Editorialist la VERTICALI PENTRU ROMÂNIA, corespondent de București, doctor în Economie și Afaceri Internaționale, scriitoare, profesor, formator;
Un grup de oameni faini, artiști independenți, și-au unit forțele și-au contribuit la înfrumusețarea peisajului cultural bucureștean cu o nouă piesă de teatru: Mariaj în Do Major, care a avut deja câteva reprezentații de mare succes în București, la Teatrul în Culise din Strada Alecu Russo nr. 12, Sector 2.
MARIAJ ÎN DO MAJOR
Un regizor consacrat (Vasile Toma), un scenograf iscusit (Valeriu Panait), un designer vestimentar intuitiv (Marian Stăiculescu), doi actori foarte talentați (Magda Băcescu și Ștefan Apostol) și o scriitoare pasionată de dramaturgie (Florentina Loredana Dalian) au creat un proiect interesant, mult apreciat de public, care a avut privilegiul de a savura un subiect inedit, pus în valoare pe scenă de către toți acești protagoniști.
Povestea pe scurt
Doi soți respectă ritualul mic dejunului cotidian, în condiții de tensiune specifică unor cupluri ajunse la maturitate. Dialogurile sunt amuzante și încărcate de autenticitate, în ciuda aurei de seriozitate a celor doi. Pe scenă realismul este evident, se mănâncă la propriu din farfurie, se vorbește uneori cu gura plină, se bea și totul se petrece în clinchetul tacâmurilor care izbesc din când în când porțelanul.
La început, discuțiile puțin acide devin tot mai spumoase ...
aflăm că el este fost dirijor și compozitor, cândva în culmea gloriei; în mod neașteptat, contrar aparenței casnice, iar ea este un psiholog implicat nu doar în viața pacienților săi, cât mai ales a propriului soț, iar antagonismul dintre cei doi constituie laitmotivul piesei, care îi conferă totodată și savoare.
El, artist visător, ea, pragmatică și, aparent, poate prea directă și lipsită de tact pentru meseria pe care încă o practică, însă, pe parcurs, motivul comportamentului ei ușor agresiv ni se dezvăluie într-o formă neașteptată, un amestec de trăiri amuzante încărcate de cinism. Două ființe total opuse ca fire, au reușit să-și mențină relația ani de zile, cu toate imperfecțiunile, uneori grave, care ni se devoalează pe parcursul unui banal mic dejun.
Ideea lui de a transforma casa într-un loc unde să se desfășoare evenimente culturale, cu reprezentații poetice și muzică interpretată de foști colegi, contribuie la creșterea tensiunii dintre cei doi. Soția, aparent cedează, cu toate că nu se arată încântată. Când prietenii pe care el se baza să-și pună planul în aplicare, fie l-au uitat, fie nu au avut chef de propunerile lui, începe seria dezvăluirilor care confirmă ceea ce se știe dintotdeauna: în spatele oricărui om de succes se află o femeie dibace; atât de pricepută încât, de-a lungul anilor a știut să deslușească mintea soțului și, când acesta n-a mai fost în stare să creeze, i-a plătit o colegă de la Operă să-i stea prin preajmă, fără să aibă relații intime cu el, devenind pur și simplu muza lui.
Bineînțeles, el se îndrăgostește, iar spectatorul devine intrigat de nepăsarea soției, deloc deranjată de situație, riscând să tragă concluzii pripite, care se limpezesc spre final.
Savoare și inedit
Piesa durează cam o oră și un sfert și nu este absolut deloc plictisitoare, chiar dacă pe scenă sunt numai doi oameni și sunt pomeniți foarte mulți alții. Dialogurile sunt vii, secvențele sunt fluctuante, se schimbă registrele tematice, dar și sentimentale, iar spectatorul are parte de umor, uneori dulce, alteori amar, uneori spontan sau marcat prin jocul scenic, alteori prin replici simple, dar rostite (sau chiar răstite) pe tonul potrivit ... și cu apogeul bogat în monologuri filozofice și chiar introspecții
La un moment dat, personajele se ceartă și se separă, pretext să-și revadă filmul vieții
Astfel, se află că fiecare a avut un trecut dureros, ancorat în câte un loc: ea într-un port, el într-o gară ... și deși provin din lumi total diferite, amândoi formează un întreg care nu poate exista decât în forma de până atunci: împreună.
În cele din urmă, totul se explică prin iubire, sacrificiu, neputința de a continua fără celălalt.
Artiști, înainte de toate!
Să fiu sinceră, nu mă așteptam ca o piesă jucată de doi actori să fie atât de plină de energie. În acest caz însă, regizorul a știut să dozeze ingredientele în așa fel încât să mă țină în priză până la sfârșit; scenograful s-a priceput să coloreze decorul, să-mi încânte privirea, în timp ce creatorul de costume a contribuit și el cu ținute multicolore, perfect asortate cu situația ... chiar am admirat rochia și pălăria Magdei, o adevărată lady!
La final, cuvintele rostite de actori au fost mânuite cu dibăcie de scriitoare, despre care știam din scrierile ei că are un stil viu și încărcat de emoții, dar mai ales de umor, pe un fundal muzical care îmbracă povestea completează replicile și atmosfera.
Actorii, soț și soție și în viața de zi cu zi, și-au interpretat rolurile magistral
Florentina Loredana Dalian, Magda Băcescu și Ștefan Apostol sunt, pe lângă artiști, și scriitori (prozatori și poeți deopotrivă), dar mai ales membri ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Filiala București - Presa Culturală, motive pentru care îi felicit din toată inima și le rămân recunoscătoare pentru o după-amiază de sâmbătă de neuitat ... și sper să încânte publicul din toate orașele țării.
Deocamdată, turneul lor va începe la Slobozia. Îi felicit și le urez succes în continuare!
Credit foto: Ștefan Apostol
SPONSORII EDIȚIEI:
