La Sarmizegetusa Regia – pe urmele Dacilor (II)

Altar andezit

Ne aflăm la Sarmizegetusa Regia în compania cercetătorului dr. Iosif Vasile Ferencz şi după o aventură de ascensiune dacică pe drum de munte de circa 20 de kilometri, ajungem la poarta de intrare în cetate.

Câte ceva despre originea numelui Sarmizegetusa
Înainte de plecarea în campania de filmări Nord Vest TV în ţară, am spicuit de pe Wikipedia următoarele date despre etimologia numelui Sarmizegetusa, găsind următoarele: „Nu se cunoaște pronunțarea din limba dacică în mod cert și nici sensul cuvântului. Atât Constantin Daicoviciu în lucrarea Ulpia Traiana, cât și Liviu Mărghitan în Civilizația geto-dacilor prezintă teoria profesorului Ioan I. Russu (în Limba traco-dacilor, cap. 5) care spune că numele este compus din două elemente de bază: zermi (stâncă, înălțime) și zeget (palisadă, cetate), din indoeuropeanul *gegh- „creangă, stîlp (pt. palisadă)”, terminându-se cu un determinativ și având înțelesul de „Cetatea de pe stâncă”, „Cetatea înaltă”, „Cetate de palisade (construită) pe înălțime (sau stâncă)”. Deoarece Sarmizegetusa inițial nu era ofortificație militară, ci o așezare religioasă și civilă, etimologia trebuie luată în considerare cu anumite rezerve. Se poate ca numele să fi arătat chiar sacralitatea acelui loc, sau faptul că era o cetate regească, la origine. O altă teorie spune că numele ar însemna: „așezarea sarmaților și a geților” de la termenii: sarmis et getusa din latină Vasile Pârvan a respins această ipoteză, arătând că sarmații au început să pătrundă în teritoriul getic abia după epoca lui Traian și că numele capitalei era mult mai vechi. Pârvan a propus citirea Sarmiz-egetusa în sensul „Egetusa a lui Sarmos” sau „Zarmos”, arătând că Zarmos/Zermos a fost un nume tracic cunoscut și citat de cercetătorul austriac (de etnie cehă) Wilhelm Tomaschek, în lucrarea standard Vechii traci, un studiu etnologic. Opinia lui Pârvan a fost împărtășită de savantul bulgar tracolog Dimităr Decev, care a adus în discuție, comparativ, numele de persoane din Lycia (Licia)Zermounsis, Ro-zarmas, Ia-zarmas, Troko-zarmasși varianta tracă bazată pe Zermos, Xermo-sígestos sau Zermo-sígestos. Tomaschek propusese în acea lucrare din sec. al XIX-lea citirea Zermi-zegétousa, prima parte comparând-o cu harmyá din sanscrită „vatră; cămin; familie” și cu cuvântul armenesc zarm(i) „familia suboles”, sensul final presupus de Tomaschek fiind „casa națiunii (getice)”.

sarmi02

Pelerini într-o lume plină de istorie
„Bine aţi venit la Sarmizegetusa Regia, ne întâmpină jovial şi prietenos dr. Puiu Ferencz. Aici, după cum o ştim din izvoarele antice, s-a aflat capitala Regatului Dac. Aici, în antichitate a existat un oraş, pe o suprafaţă deosebit de mare locuită, până astăzi arheologii reuşind să scoată la suprafaţă o oarecare parte din această aşezare, dispărută cu mai multe milenii în urmă. Astăzi pot să fie văzute părţi din Zona Sacră, adică ceea ce anticii numeau un sanctuar, precum şi puţin din zidurile unei fortificaţii care a fost ridicată de romani pe ruinele oraşului, fortificaţii care aveau sopul apărării trupelor staţionate aici mai multe decenii. Folosind piatra de la zidurile dacice, precum şi de la unele monumente, românii au utilizat o tehnică a construcţiei zidului asemănătoare celei utilizate de daci. De fapt, două paramente, două feţe realizate din blocuri de talie prinse între ele cu bârne de lemn, între cele două feţe ale zidului existând un emplecton, adică pământ şi piatră amentecate şi umplute în aşa fel încât să ofere zidului stabilitate şi forţă. În interiorul acestei fortificaţii, foarte probabil că se găseau clădirile necesare militarilor cantonaţi acolo, poate barăci şi alte tipuri de clădiri. Este fascinant să observi aceste urme ale antichităţii undeva în vârful muntelui, într-un loc binecuvântat, deosebit care stârneşte în mintea şi inima fiecărui vizitator sentimente diverse. Dar haideţi să mergem mai departe.”

Drumul pavat, model de infrastructură pentru drumurile zilelor noastre
„Primul lucru care – l întâmpină pe vizitator atunci când acesta ajunge la Sarmizegetusa Regia este Zidul şi Poarta de Vest a Fortificaţiei Romane. Aici a fost şi este de fapt şi astăzi punctul de control al Sarmizegetusei. De aici, cărarea ne poartă pe sub fagi seculari de la o poartă la alta, străbătând practic de la vest la est fortificaţia romană. Odată ajunşi la Poarta de Est începem să coborâm către Zona Sacră, în stânga întâmpinându-ne unul dintre monumentele fascinante ale acestui loc; este vorba de Calea Sacră – Drumul Pavat – asemănător unei şosele de astăzi, fără gropi, denivelări, un drum aproape perfect”. O întrebare mi se cuibăreşte obsedant în minte fără să-mi dea pace. Cum de au putut acei locuitori, de acum 2000 de ani să construiască un drum pavat care să fie conservat intact până în zilele noastre, în timp ce noi cetăţenii super Mileniului III suntem nevoiţi să păşim în gropi din ce în ce mai asfaltate negăsind soluţii în acest sens? … în timp ce-n replică, îngeraşul păzitor îmi răspunde: ei au vrut să lupte pentru ceva, pentru viitor, pentru voi, … „Ceea ce vedem astăzi sunt atât blocuri, -îmi revin în urechi cuvintele lui Puiu – lespezi originale care plachează acest drum, cât şi replici moderne care ne ajută să ne facem o idee reală în legătură cu aspectul de atunci al acestui drum. El este scos la suprafaţă doar pe o porţiune puţin mai lungă de 100 de metri, însă ştim că pornea de undeva din zona fortificaţiei romane pe care am străbătut-o anterior, ajungând în Zona Sacră acolo unde vom întâlni templele, în acea zonă drumul bifurcându-se în două alei, una urmându – şi calea înainte, în timp ce alta coteşte la dreapta, aşa cum vom vedea mai încolo. Istoricii sunt de părere că această cale sacră monumentală a fost acoperită cu o structură susţinută de stâlpi de lemn, astfel încât procesiunea care urma acest drum să fie protejată în toate anotimpurile. În acelaşi timp, acei stâlpi care urmau calea cadenţat, dădeau o imagine a acelei procesiuni care apărea şi dispărea în spatele stâlpilor de pe margine”.

La Marele Templu de andezit
„Cu puţin înainte de confruntările cu romanii, dacii au început ridicarea unui templu patrulater având 60 de coloane, dispuse în şase şiruri a câte zece coloane, distrugerile antice şi cele intervenite de-a lungul veacurilor, făcând ca doar o parte din piesele care alcătuiau edificiul să rămână pe loc. Ne sunt cunoscute la ora actuală trei dintre elementele arhitecturale ale structurii: plintele cu un diametru de peste 2 metri, bazele de coloanele şi coloanele propriu zise, toate din andezit. Într-o fază anterioară, tot aici funcţionase un alt templu din care s-au păstrat doar un bloc de colţ şi câţiva pilaştri de calcar aşezaţi pe lespezi dreptunghiulare de mari dimensiuni, nefiind exclus ca acestui edificiu să îi fi aparţinut o parte din zecile de blocuri cu litere greceşti şi unele dintre piesele de calcar cu rol decorativ pe care erau reprezentate păsări acvatice. Toate aceste ruine rămân martore tăcute privint zeii cărora le erau închinate, fiind în acelaşi timp şi mărturii privind acea arhitectură religioasă menită să marcheze rolul regal al Sarmizegetusei”.

Un oraş, o civilizaţie, o lume
„Ce se dezvăluie în partea dreaptă?”. „Ca să ne completăm imaginea generală asupra Sanctuarului de la Sarmizegetusa Regia, urmăm terasa pe care este amplasat Templul Mare până-n partea nordică a suprafeţei dezvelite, acolo unde începe practic pădurea; însă aruncându-ne privirea spre sud, putem să vedem în ansamblu tot ceea ce înseamnă templu aici în Sarmizegetusa: templu, altar, cale sacră, izvor sacru, pentru că acestea sunt elementele componente ale unui sanctuar antic. Chiar sub ochii noştri se pot vedea cele două temple patrulatere mici, de asemenea templul mic rotund, impresionantul templu circular mare, de asemenea altarul de andezit, folosit foarte probabil pentru sacrificii, reţeaua de canale menite să preia apele pluviale şi poate că nu numai, de asemenea se vede templul mare de andezit pe care tocmai l-am lăsat în urmă şi cele două temple vechi realizate din calcar. În mijlocul acestui ansamblu se află izvorul sacru, acolo unde şi astăzi vizitatorii pot să se răcorească cu apa ce curge neîncetat printre aceste terase de mai mult de două milenii. Este şi un loc unde ne putem opri pentru a contempla întregul ansamblu, administraţia dotându-l cu băncuţe în aşa fel încât şederea noastră să fie nu numai plăcută cât şi comodă, aşa cum se poate vedea ele încadrându-se foarte bine în peisajul locului”. „În mod sigur ne-ai captat atenţia cu această lume plină de enigme a dacilor. Dar să lăsăm alte amănunte a fi dezvăluite pentru data viitoare. Până atunci hai să ne odihnim preţ de-o clipă pe această bancă.”
Valeriu Ioan

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Citește și...

OPINIE DE GAZETAR. DUMITRU ȚIMERMAN. Ajutoarele umanitare și Ideile generoase luptă  împotriva noului coronavirus

Starea de necesitate provocată de coronavirus a reușit să unească românii de pretutindeni sub cupola altruismului ( altruism : Dispoziția de a acționa dezinteresat,...

ANUNȚ IMPORTANT cu privire la TAXELE și IMPOZITELE locale

Primăria Municipiului Satu Mare informează sătmărenii despre faptul că toate serviciile de plată a taxelor și impozitelor locale sunt disponibile numai online. Pentru protejarea...

PREMIERĂ. ZILELE ORAȘULUI Satu Mare, ANULATE în acest an. La ce vor fi folosiți BANII

Pentru prima dată după 21 de ani, în 2020 nu vor mai fi organizate Zilele Orașului Satu Mare. Anunțul a fost făcut chiar de...

URMĂRIRE ca în filme lângă Satu Mare. Urmăritul și-a ”PARCAT” mașina într-un STÂLP

Ieri, 29 martie a.c., în jurul orelor 17.00, polițiștii Serviciului Rutier Satu Mare au efectuat semnalul regulamentar de oprire al unui autoturism care se...

FOTOGALERIE. EXPLOZIE lângă Satu Mare. Un bărbat, RĂNIT GRAV

Azi, în jurul orei 13:30, pompierii sătmăreni au fost solicitați să intervină pentru gestionarea unei situații de urgență generată de producerea unei explozii în...