La Sarmizegetusa Regia – pe urmele DACILOR (IV)

dani03

Ne aflăm la Sarmizegetusa Regia în compania reputatului cercetător dr. Iosif Vasile Ferencz şi după ce în episodul trecut am parcurs „Templele Patrulatere mici” şi „Altarul de andezit” ascultându-le şi percepându-le legendele, după un răgaz de respiraţie şi meditare pornim plini de avânt ca să desluşim tainele celorlalte monumente din Zona sacră. Ne apropiem de un loc aflat în partea de Nord Est a Sanctuarului, deschizând o nouă filă din povestea noastră.

Locuri antice pline de poveşti şi magii
„Ne aflăm la „Sanctuarul Mic rotund”, aflat în partea Nord Estică a teraselor de la Sarmizegetusa, într-un loc situat foarte aproape de cele două temple patrulatere. Aici, un spaţiu circular a fost delimitat într-un fel asemănător celor care delimitează şi templele mici patrulatere. Nici în acest caz nu ştim cărei zeităţi era dedicat acest edificiu şi mai mult, inventarul acestui templu neajutându-ne cu nimic pentru aflarea acestui scop. Plasat în acest cadru, foarte aproape de temple cu o arhitectură complexă ne ajută totuşi să ne imaginăm că şi el avea o astfel de destinaţie”.­

Momente de surpriză
„Dom’le … îmi deschid ochii cât „cepele” ( popular horind ) şi trecând mai departe parcă intrăm într-o zonă spectaculoasă şi impunătoare, pe care în mod sigur am observat-o în incursiunea panoramică deasupra Zonei sacre. Parcă ne-am afla într-un platou de filmare a vreunui film SF. Unde ne aflăm?” Puiu zâmbind „una bună a la colţul gurii” ne lămureşte: „Este vorba de unul dintre cele mai complexe temple aflate aici la Sarmizegetusa: „Templul Mare circular”. De-a lungul timpului a fost considerat ca fiind calendar, amfiteatru, etc. S-au făcut calcule astronomice plecând de la numărul elementelor componente ale acestui monument. Este realizat din mai multe cercuri concentrice, la exterior unul din blocuri de andezit, cele mai multe dintre acestea fiind sparte cel mai probabil de către romani, iar la interior există gruparea de câte şase stâlpi înalţi de felul celor pe care deja le-am descoperit la cele două „Temple Patrulatere mici” şi la „Templul Mic circular”, între fiecare grupă de câte şase stâlpi înalţi fiind intercalat un altul, scund şi mult mai lat, astfel încât unii dintre cercetători au considerat că reprezintă o săptămână, săptămâna dacică, formată din şase zile … să zicem lucrătoare, şase zile obişnuite şi o zi mai altfel, reprezentată după cum spuneam de acel stâlp mai scund şi mult mai lat. La interiorul acestor două cercuri se mai găseşte unul, realizat din stâlpi de lemn, a căror amprentă s-a păstrat în pământ, deşi au fost arşi; în interiorul acestora găsindu-se un spaţiu delimitat tot prin stâlpi, în plan având o formă de absidă, potcoavă. Intrarea în spaţiile din interior se făcea trecând peste praguri realizate din piatră, astfel încât întreaga construcţie ne poate apărea sub forma unor spaţii consecutive, în care probabil puteau să intre persoane consacrate de diferite ranguri, cei cu rangul cel mai înalt este posibil să fi fost singurii care să fi avut acces în spaţiul central”. „Se aduceau şi sacrificii sângeroase?”, mă trezesc băgându-mă –n seamă ca un ţânc de 10 ani … „Tot acolo au fost găsite urme de vetre, de cuie pe care se presupune că erau agăţate ofrandele. Cel mai probabil este că templul era acoperit pentru ca să facă faţă intemperiilor zonei. Au fost realizate numeroase încercări de reconstituire, toate fiind amendate până-n acest moment. Este fără nici o îndoială cel mai fascinant dintre monumentele aflate aici la Sarmizegetusa, publicul fiind cu totul şi cu totul entuziasmat de el. Un amănunt picant este faptul că până nu demult locul era considerat ca fiind încărcat cu energii cosmice, benefice, astfel încât multă lume vine şi acum aici ca să se încarce cu aceste energii”. „Veneau şi cei de la Misa? Aveau întâlniri cu zeităţile lor?” … îl întrerup pe Puiu Ferencz cu o umbră de posibilă ironie în glas … „Personal nu pot să spun nimic despre acest lucru; ceea ce pot afirma este că revin de fiecare cu plăcere aici”.dani01

Platou de filmare pentru filmul Burebista
„ Hai ca să-ţi mai dau încă un amănunt interesant”, continuă interlocutorul nostru … „Aşa cum se văd astăzi, stâlpii de lemn din mijloc au fost montaţi în urmă cu mai bine de un sfert de secol, atunci când a fost turnat filmul Burebista. Înălţimea lor, care aşa cum se vede nu este egală cred că îşi doreşte să sugereze înălţimile posibile ale stâlpilor în antichitate; puteau să fie aşa de scunzi ca stâlpii cei mai scunzi, sau înalţi ca cei mai mari, astfel încât privitorul să poată să reconstituie cu ochii minţii imaginea reală din antichitate. Filmul a fost lansat în anul 1980, la realizarea lui, echipa de producţie conlucrând cu specialişti arheologi, aici adăugând încă un element important: stâlpii au fost montaţi pe locurile lor din antichitate, după studii minuţioase şi exacte furnizate de coordonatorul ştiinţific al proiectului, în persoana domnului prof. univ. Dr. Adrian Daicovici de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj”.

Ne apropiem de final
„Cele mai vechi temple din Sarmizegetusa se găsesc în partea Sudică a acestor terase ce compun Zona sacră. Este vorba de două temple cu plan patrulater, din care ni se păstrează doar plintele, adică bazele pe care erau aşezate coloanele. Coloanele în acest caz nu erau realizate din piatră, aşa cum este vorba în cazul „Sanctuarului Mare de andezit”, sau în cazul celor două „Temple Patrulatere mici”. Aici coloanele erau realizate din lemn, trunchiuri de lemn asemănătoare cu trunchiurile fagilor pe care-i vedem peste tot în jurul nostru aici la Sarmizegetusa. Nici în acest caz nu cunoaştem numele zeităţilor cărora le erau închinate aceste temple, însă arheologii cred că ele au fost construite în vremea regelui Burebista şi unul dintre ele, acela aflat în extremitatea Estică a avut mai multe etape de refacere, de realizare. Accesul către el se făcea pe o scară monumentală, până astăzi suferind un proces de restaurare fiindu-i adăugat un sistem propriu şi nou de captare a apelor.

Cetatea dacică era bine apărată
„Terasa Sanctuarului era susţinută la rândul ei de un zid, flancat de mai multe turnuri. Unul dintre ele, de formă pentagonală este inclus în programul de vizitare; este păstrat bine şi forma sa este cu totul şi cu totul deosebită. Se păstrează pe o înălţime de mai multe asize, asizele fiind de fapt rândurile de blocuri aşezate unul pe celălalt; însă privind atât turnul, cât şi zidul din zona turnului, ne putem contura mai bine ideea în legătură cu imaginea întregului edificiu de la Sarmizegetusa, care pentru locuitorii din antichitate trebuie să fi arătat ca un munte terasat susţinut de ziduri albe, deosebit de atrăgătoare, impunătoare, de neuitat practic. Pelerinul care ar fi venit atunci la Sarmizegetusa, fără nicio îndoială că s-ar fi întors cu imaginea unui loc deosebit, încărcat de semnificaţii aparte şi ar fi avut ce să povestească în comunitatea din care venea”.

Posibile concluzii şi reflexii
„Concluzii?” „Mda, … odată făcut un tur al monumentelor de la Sarmizegetusa, sigur că e bine să trecem la un moment de introspecţie. Ne aflăm de fapt în centrul religios, politic şi nu cred că greşim dacă vom spune că suntem şi în centrul economic al Daciei. Acest loc a constituit, în funcţie de ceea ce cunoaştem astăzi cel mai important loc al Regatului; aşa ne spun atât izvoarele istorice, cât şi cele arheologice pe care le avem la dispoziţie. Este foarte puţin cunoscut astăzi din ceea ce a însemnat Sarmizegetusa Regia pentru antichitate, poate că doar cinci la sută mai mult sau mai puţin din este astăzi dezvelit. Însă şi din cât se poate vedea dezvelit astăzi, ne putem face o imagine în legătură cu măreţia acestor locuri, din urmă cu mai bine de 2000 de ani. El a sfârşit în urma devastărilor datorate unui război mistuitor, unui război purtat de Dacia cu, cea mai mare putere a acelor vremuri cu Roma, un război căruia nu i-a supraviețuit dar care răzbate până la noi, fascinându-ne şi astăzi prin deosebitele moşteniri pe care ni le-au lăsat.”dani02

Epilog dacic
Mă aflu în faţa unui pahar de pălincă de Ardeal în tabăra arheologică de la Ardeu, în compania prietenului Iosif Vasile Ferencz, întrebându-mi încă odată îngeraşul cât la sută din cele prezentate în aceste episoade de reportaj sarmizegetusan va fi primit de tine cititorule şi stăpâne al meu. Cât la sută din munca acestor cercetători şi istorici va fi acceptată, înţeleasă, asimilată şi transmisă prin viu grai, sau de ce nu prin ziar – cu metoda „citeşte şi dă mai departe” ? Într-o lume care are nevoie de redescoperiri, aceste mărturii şi semne ne stau în conştiinţă a fi descifrate şi înţelese, ne obligă la implicare şi coresponsabilizare. Situl Sarmizegetusa Regia este descoperit în proporţie de cinci la sută. 95 la sută stă îngropat încă sub dulcele pământ al patriei, aşteptând momentul să fie scos la lumină, să fie valorificat. De noi toţi depinde ca această salvare, această înviere să aibă loc. E datoria noastră pentru ei …. pentru DACI.

Valeriu Ioan

1 COMMENT

  1. Dle Valeriu,sunt vechiul comentator radio Ion Ghitulescu…am fost la Sarmizsgetuza prin anii 70..nu sru santiere arheologice..m-a condus dir.tehnic al Ocolului Sivic..era localnic si ze numea Gotiu..am vazut ruineledacice..unde s acum zanctuarul era un taram uscat…a bagat mana int-ogaura la marginea sitului si mi-a dat UN PUMN DE GRAU ARS VECHI DE 2000 de ani da ic din,timpul razboiului cu Roma…il am si, acum intr-o cupa de cristal ..multumesc pt.atentie…

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Citește și...

FOTOGALERIE. Acțiune UMANITARĂ. Donație la Carei și împrejurimi

Proiectul elaborat de dr. Radu Borlan și susținut de Marcela Papici, cu privirea la fabricarea vizierelor pentru personalul medical, se răspândește in tot județul...

ORDONANȚA MILITARĂ nr. 4. Documentul OFICIAL integral

ORDONANȚA MILITARĂ nr. 4 din 29.03.2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19❗ 🔴Art.1 - (1) Circulația persoanelor care au împlinit vârsta de 65 de ani, în exteriorul...

APEL UMANITAR pentru SPITALUL JUDEȚEAN. S-au adunat deja 310.000 de lei

Funcționarul public sătmărean Cosmin DORLE, lansează un apel pentru derularea unei campanii de strângere de fonduri în vederea dotării Spitalului Județean Satu Mare, în...

ORDONANȚA MILITARĂ 4. Ce MĂSURI DURE au fost luate

Autoritățile instituie izolare la locul de muncă pentru personalul esențial din sistemul energetic și vor pune la dispoziție spații de cazare pentru personalul medical,...

RESPECT. UNICARM și Vasile Lucuț, o nouă DONAȚIE FABULOASĂ. 20.000 de euro pentru lupta împotriva COVID-19

Compania Unicarm din Satu Mare, în frunte cu patronul Vasile Lucuț, a făcut astăzi o nouă donație fabuloasă. În teledonul organizat astăzi de trustul...