Şapte moduri prin care Rusia se poate răzbuna pe Occident



Vladimir Putin afirma, la câteva ore după ce Washingtonul şi Bruxelles-ul anunţau noile sancţiuni impuse Moscovei, săptămâna trecută, că va reflecta la măsuri de retorsiune, relatează The Moscow Times, care prezintă 14 opţiuni ce pot ajunge pe biroul preşedintelui rus. Moscova a trecut deja la acţiune, interzicând în august importuri de produse alimentare din ţări occidentale în valoare de aproximativ nouă miliarde de dolari anual, potrivit unei ştiri online. Ministrul rus pentru Dezvoltare Economică Aleksei Uliukaiev a declarat marţi că măsurile de retorsiune nu vor fi extinse în afara sectorului agricol, dar unele voci mai belicoase au îndemnat Moscova să fie mai îndrăzneaţă.

The Moscow Times scrie că a analizat opţiunile care pot ajunge pe biroul lui Putin, prezentând măsurile vehiculate, despre care afirmă că merg de la “plauzibil la fantezie”:
1. Închiderea spaţiului aerian rus pentru companiile aeriene occidentale. Măsura ar oferi un avantaj competitiv companiilor asiatice şi ar “falimenta” un număr de firme europene, afirma premierul Dmitri Medvedev săptămâna trecută. Însă britanicul Richard Branson, deţinătorul Virgin Airlines, avertizează că măsura ar lovi cel mai puternic Rusia, care ar pierde aproximativ 300 de milioane de dolari pe an reprezentând taxe de survolare, şi i-ar determina pe occidentali să adopte contramăsuri.

2. Închiderea robinetului gazelor naturale către Europa. UE îşi acoperă o treime din consum din Rusia, iar Gazprom a întrerupt în iunie – a treia oară în decurs de opt ani – livrările către Ucraina. În ultimele zile un număr de state est-europene au raportat reduceri neanunţate ale volumelor livrărilor. Însă această opţiune “nucleară” va crea probleme Moscovei, iar gigantul gazifer, deja vizat de sancţiuni, ar pierde bani, în contextul în care anul trecut a livrat Europei gaze în valoare de 60-70 de miliarde de dolari.

3. Încetarea utilizării dolarului. Rusia are rezerve în valută străină în valoare de 400 de miliarde de dolari. În martie, când a anexat Crimeea, Banca centrală rusă a vândut obligaţiuni emise de Trezoreria americană în valoare de peste 100 de milioane de dolari. De asemenea, Rusia, al doilea exportator de petrol din lume, ar putea să nu mai vândă petrol în dolari. Măsura necesită timp şi renegocierea contractelor, dar vocile care o susţin sunt tot mai puternice. De asemenea, Rusia şi China – care doreşte să slăbească dolarul – au decis săptămâna trecută să efectueze jumătate din schimburile lor comerciale în ruble sau yuani şi nu în dolari.

4. Alierea cu Iranul în pofida sancţiunilor occidentale. Putin şi preşedintele iranian Hassan Rohani s-au întâlnit săptămâna trecută şi au semnat acorduri multiple. Susţinerea rusă ar slăbi impactul sancţiunilor occidentale impuse Teheranului din cauza ambiţiilor militare nucleare iraniene. Însă Iranul este un potenţial rival al Rusiei în domeniul exportului de energie, putând livra gaze naturale Europei, diminuând poziţia Gazpromului.

5. Livrări de armament avansat inamicilor Occidentului. Rusia este al doilea exportator mondial de armament, după Statele Unite, cu 27% din vânzări la nivel global. După destrămarea URSS, Moscova a aderat la reglementări în domeniul controlului armamentului (de exemplu al tehnologiilor pentru rachete). Dacă Moscova renunţă la aceste acorduri, ar putea furniza Iranului şi Coreei de Nord, între altele, rachete balistice intercontinentale. De asemenea, ar putea vinde armament antiaerian, inclusiv sisteme de rachete de tip S-300 şi S-400, Siriei şi Iranului.

6. Refuzul împărtăşirii unor informaţii despre ameninţări teroriste. Agenţiile ruseşti – moştenitoarele fostului KGB sovietic – participă la combaterea ameninţării teroriste. Ultimul atac terorist de pe teritoriul american, la Maratonul din Boston, în 2013, a fost comis de doi imigranţi etnici ceceni, iar eşecuri în împărtăşirea informaţiilor între agenţii ruseşti şi americane au fost acuzate că au permis dublul atentat. Schimburile de acest fel sunt reglementate, iar Moscova ar putea decide să se retragă.

7. Întreruperea cooperării spaţiale. Măsura ar putea afecta interesele americane în domeniul securităţii prin reţinerea livrărilor de motoare de rachetă de tip RD-180 către colosul american din domeniul industriei spaţiale United Launch Alliance. Acest tip de motor este utilizat pentru propulsarea rachetei de tip Atlas V, utilizată în lansarea aproape a tuturor sateliţilor militari şi de spionaj americani. Statele Unite au rezerve doar pentru doi ani de lansări şi ar avea nevoie de cinci ani pentru a dezvolta un motor similar.

Ioan Raţiu





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts