Frumoasa revistă “Candela de Montreal” a fost fondată şi editată în 1997 de cunoscutul om de cultură, scriitorul Victor Roşca. După ani grei de temniţă, luat de pe băncile liceului din Făgăraş şi a doua oară la terminarea facultăţii de inginerie, s-a stabilit cu greu în Montreal, unde a parcurs trepte din viaţă, simţind “bucuria şi amarul”. De 17 ani conduce această revistă de literatură şi cultură, adunând în colegiul redacţional oameni valoroşi, poeţi,scriitori, jurnalişti, istorici şi preoţi. De fapt revista apare cu sprijinul preotului paroh al Bisericii “Buna Vestire” din centrul Montrealului, unde există o frumoasă bibliotecă românească, cu sală de lectură şi sală de festivităţi. Acolo se lansează cărţi, se ţin cicluri de conferinţe, întâlniri ale oamenilor de cultură invitaţi de pretutindeni. Amintesc din inimoşii care fac posibilă apariţia lună de lună a “Candelei”, care luminează atât de puternic încât îi simţim şi noi adierea: Victor Roşca, George Filip, Angela Faina, Liviu Alexandrescu (preotul paroh), Marius Finca, Marius Neagu. Îi mulţumim pentru frumoasele reuşite. Iată ce cuprinde numărul iunie 2014: Liviu Alexandrescu prezintă un frumos material, pe 3 coloane despre Pastorala Învierii Domnului nostru Iisus Hristos-2014. Este o reuşită chemare “Veniţi să ne bucurăm şi să ne veselim”, cum spune cântarea Învierii, căci “A înviat Hristos!”.
Poetul George Filip prezintă şase poeme dedicate copiilor, pe care-i iubeşte şi-i cunoaşte bine. Se vede din conţinutul poeziilor ce le înfrumuseţează vacanţa. De fapt, George Filip, apare la pagina 17, cu un material despre ceea ce realizează cu plăcere de o viaţă, adică o lansare de excepţie, în 27 aprilie, când cele trei volume de versuri au pornit spre mulţime. Ce frumos! La cei 75 de ani reuşeşte să ne surprindă pe toţi cu “Era poeţilor”, sau “Top secret” (subintitulat “Satire”), ca şi mulţime de volume apărute de-a lungul vieţii. Este un preot deschis, sincer, cu o metaforă profundă ce dă sensuri chiar pline de curaj. L-am auzit şi m-am bucurat stându-i în preajmă acolo, în sala despre care vorbeam. Tematica lui este axată şi prezentul ce-l detestă, plin de revolta sa interioară faţă de ceea ce se întâmplă în ţară în ultimii zeci de ani, sau o tematică din care se vede poetul-profet, omul cu idei de tot felul, chiar politice, altele de coşmar, amintind din “feţele” ce au schimbat omenirea. “Dor rotund” ne oferă atâtea posibilităţi de a-l cunoaşte mai aproape, el fiind un poet mai altfel, care ne face să-l iubim şi să-i mulţumim că există, dorindu-i viaţă lungă, sănătate şi succese pretutindeni!
Livia Nemţeanu reuşeşte un frumos interviu luat lui Victor Roşca, dovadă că a reuşit să-l cunoască destul de bine. Eu aş face o emisiune la “Oameni şi fapte” cu Vlad Roşca, un om demn de o astfel de emisiune! Prin multe a trecut, dar este tipul învingătorului, pe care-l stimez pentru tot ce a făcut în viaţă. Romanele sale stau mărturie, iar viaţa şi-a transformat-o din coşmar în radieri de optimism! Felicitări! Frumoase reflecţii ale lui Liviu Nemţeanu, ca răspuns lui Dumitru Ichim, părinte ce optează între văzute şi nevăzute, ca un duh ce se desprinde de sine. La recitirea lui Kierkegaard-poet pelerin ce dialoghează cu un alt preot. Luminiţa Niculescu realizează un interviu cu Daniela Gâfu, lector, poetă, scriitoare, eseistă. Atinge relaţia creştinismului de azi cu Dumnezeu. Încercări, etape, ipostaze, dileme. Mircea Gheorghe “ O adevărată familie”, carte lansată, în care autorul îşi iubeşte personajele, carte împlinită treptat, întocmai unui fruct. Miruna Ocnărescu prezintă 5 poeme de melancolie. “În Tunisia şi Maroc”, Angela Faina, artistă din Satu Mare, pictoriţă de valoare, cu Wladimir Paskievici, narator – prezintă cele mai interesante aspecte din Tunisia şi Maroc, cu ilustraţii de certă valoare. Felicia Mihali oferă cititorilor, în limba franceză un fragment din cartea sa “A second chance”. Livia Nemţeanu are un cuvânt minunat ţinut la comemorarea morţii lui M. Eminescu la Montreal, în Piaţa României, la 15 iunie.
Marius Finca vorbeşte într-un material întins pe trei pagini despre Zamolxe – din istoria anticilor greci şi latini unde apare sub diferite forme. Este un material foarte bine documentat. Cartea de versuri ale lui Anton Soare “Pretexte pentru paradis” este prezentată de Carmen Ionescu. Elena Buică are un material “Orgolioşii” în care prezintă orgolii şi orgolioşi, cu tentă educativă. Alex. Cetăţeanu prezintă Congresul Mondial al Poeţilor, din Osaka (25-29 martie 2014), unde porneşte de la parafrazarea lui Cezar: Am fost, am văzut, am admirat! Daniela Voiculescu: Poezii în proză, Ala Mândicanu: Mihai Grecu – pictor basarabean, format în România, Leonard Ionuţ Voicu prezintă al II-lea fragment din “Funia roşie”, Lia Ruse ne oferă şase reuşite poeme, Miruna Farcău, în limba franceză “Souvenirs de Bologne”. Patru pagini sunt rezervate expoziţiei de pictură a autorilor de origine română din Montreal: Corina Luca, Eva Halus, Ofelia Armaşu, Iuliana Burtan, Anca Ciupitu, Carmen Doreal, Doina Falcon, Adriana Fierăstrău, Ilinca Ghibu, Valeria Gruia Rădulescu, Corina Luca Haiduc, Milene Herug, Ionela Manolescu, Constantin Marinescu Mare, Florin Mihăilescu, Daniela Munset, Elena Neagu, Ioan Oprut, Şerban Popa, Georgeta sevan, Tatiana Sragar, Vicky Tarcău, Laura Teodor, Traian Vasai.
Melania Rusu Caragioiu – poem “Iubire în sufletul primăverii noastre”, Elena Olariu – fragment din “Remorcuţele”, Veronica Pavel Lerner “Montreal, mon amour…”, Wladimir Paskievici: Despre memorie, Traian Gărduş – Epigrame la librărie, Gh. Puiu Răducan-Ţepeşti. Trepiedul de aur, Afrim Marin – interviu – Ana Maria Gâbu, copilul minune al literaturii actuale (109 premii şi 7 cărţi în patru ani), Christine Callimarchi, traduce din română în franceză, Wladimir Paskievici “Pense comme la vent!”, Ortansa Tudor traduce din franceză romanul lui Yves Theriault, există o pagină de anunţuri ale comunităţii, apariţii editoriale: Felicia Mihali: “A second chance”, Teodor Curpaş. “Sărut pe suflet”, Anton Soare: “Pretexte pentru Paradis”.
P.S. Pe prima copertă: 100 de ani de atestare scrisă a comunităţii române în Quebec. Revista cuprinde materiale pe cuprinsul a 48 de pagini.
Teodor Curpaş