More


    MAI MULTĂ CREDINŢĂ ŞI SMERENIE!

    - Advertisement -

    Prezent, aproape mereu, la sărbătorile religioase, în Protopopiatul ortodox român din Carei, am făcut cunoştinţă cu felul cum credincioşii de aici trăiesc evenimentele care au jalonat, prin semnificaţii aparte, existenţa contemporană a românilor din acel „miez” de ţară. L-am întâlnit de multe ori la evenimente pe PS Iustin şi ne-am rugat, noi, mulţimea, alături de el pentru mai binele şi aşteptata prosperitate ale acestui neam.

    De fapt, din cele 82 de parohii, am realizat emisiuni televizate, sub genericul „Glasul Bisericii” cu 26 de preoţi din Protopopiatul Carei, găsind acolo slujitori ai bisericii atât de frumoşi la suflet, care au contribuit cu toate argumentele la îndemână, cu toate faptele bune şi demne de a fi relatate şi derulate pentru semnificaţia lor, la creşterea prestigiului bisericii naţionale.

    Rămâne un model protopopul Marian Crainic, prin arhicunoscuta modestie (aş spune smerenia proverbială, care caracterizează şi stă bine oricărui ierarh), care, mereu şi oriunde, prin prezenţa şi cuvântul său, transmite un mesaj al credinţei noastre odată cu ruga pentru binele neamului românesc.

    Privind frumuseţea de catedrală, ridicată pe acel fermecător picior de plai al Tăşnadului, îţi dai seama de rezistenţa credinţei româneşti. Privind-o, îţi dai seama cât de greu a fost până la înălţarea şi sfinţirea lăcaşului de rugă şi de pomenire!

    O ştie bine respectatul părinte protopop Marian Crainic, o ştie masa de credincioşi, o ştiu toţi care au pus cărămidă lângă cărămidă. Dar bucuria unui urcuş, a drumului greu, a luptei cu toate opreliştile, multe iscate, poate, din ură şi intoleranţă, o poţi gusta doar după ce ai depăşit toate hopurile, după ce ai ajuns sus, în vârf, acolo de unde le vezi limpede pe toate cele în urmă lăsate. Îl cunosc bine pe protopopul Marian Crainic. Am fost în catedrala din Tăşnad, am filmat slujbe, festivalul toacei, aniversări, emisiuni televizate. L-am întâlnit în parohii diverse la „Taina Sf. Maslu”, la Sfinţiri de biserici, însoţindu-l pe PS Iustin (Sărăuad – pr. Petrovan Ioan, Santău – pr. Perşe Vasile, Cehal – pr. Turău Ştefan). L-am cunoscut din spusele preoţilor cu care am realizat emisiuni: Bota Valentin, Popa Ilie, Recăşan Ioan, Bota Marius, Micle Ioan, Ardelean Cătălin, Tihai Lucian, Bontoş Ovidiu, Ciolte George, Butcovan Lucian, Giurge Alin, Man Radu, Cotuţiu Alex, Cosma Dionisie, Pop Cornel, Marcu Sorin, Cuciuvan Iosif şi mai ales pr. stareţ Timotei Bel.

    Acolo, în Protopopiatul Carei lucrurile se desfăşoară normal şi m-am întrebat mereu: Cum şi prin ce, oare, se poate justifica comportamentul demn al acestor preoţi? Simplu: Începând cu protopopul, toţi preoţii se roagă alături de credincioşi pentru adevăruri şi fapte fundamentale ale omului simplu, nu mai puţin importante ca lumina, pentru atâtea nevoi ale oamenilor, rămânându-le credinţa, speranţa şi dorinţa! Împreună îşi dau seama că atunci când apare ura, zavistia, duşmăniile, lepădarea de credinţă, hoţia, crima, prostituţia, goana după bani, ceva nu-i bine, iar soluţiile de îndreptare sunt atât de necesare. Ele sunt la îndemâna fiecăruia dintre credincioşi, iar ieşind după Sf. Liturghie simţim că suntem mai buni şi mai umani! Am dorit ca în acest material să vorbesc doar despre protopopul Marian Crainic, dar mi-au apărut în minte o serie de preoţi de o aleasă modestie, simţire şi trăire naţională, pe care i-am amintit mai sus. Aşa cum pr. Crainic este atât de vrednic şi drag românilor, tot aşa sunt preoţii din Protopopiatul Carei, gospodari, oameni ce se zbat pentru neamul lor, pentru Episcopia Maramureşului şi Sătmarului – atât de importantă la nivel de ţară!

    Am învăţat multe în câţiva ani, lucrând la NV TV, iar întâmplările cu PS Iustin, în emisiuni şi evenimente, au fost pentru mine oferte de adevărate lecţii de demnitate, de respect profund al Neamului, de credinţă salvatoare în biserica ortodoxă română şi în virtuţile statului naţional. Ştiu cu toţii că Dumnezeu ne-a lăsat aici, ca popor născut creştin, între trei imperii – ţarist, otoman şi austro-ungar, cu un rol anume, de a ne apropia doar de ce ne uneşte, nu de ce-i dezbină pe români. Am încredere că biserica noastră are nu numai puterea, dar şi menirea să ne apropie şi de aceea o stimez, o apăr şi o prezint cititorilor astfel!

    Teodor Curpaş



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img