More


    Ce aleg românii între libertate şi securitate

    =

    Majoritatea românilor (54,7%) declară că nu ar renunţa la o parte din libertăţile şi drepturile lor pentru a avea mai multă siguranţă personală, în timp ce 31,7% ar renunţa la o parte din drepturile şi libertăţile lor pentru a avea mai multă siguranţă personală. 13,6% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

    Aceste răspunsuri trebuie analizate atât în contextul dezbaterilor publice prilejuite de respingerea de către Curtea Constituţională a mai multor legi cu implicaţii asupra securităţii naţionale, cât şi prin raportare la un fond valoric şi cultural consistent, încă influenţat de memoria activităţii fostelor structuri de securitate din timpul regimului comunist şi care determină un ataşament instinctual şi firesc pentru libertate.

    Deşi cele două concepte – libertatea şi securitatea – par rivale şi sunt percepute astfel în societatea democratică modernă, libertatea şi securitatea alcătuiesc un binom care trebuie tratat ca atare. A beneficia de libertăţi şi drepturi civile în condiţii de insecuritate este o imposibilitate factuală şi conceptuală. Pe de altă parte, o societate democratică îşi poate pierde esenţa sa democratică fără un echilibru corect între libertate şi securitate, un echilibru care se bazează pe principiul că libertatea reprezintă regula centrală.

    Până la urmă, echilibrul dintre libertate şi securitate este stabilit de fiecare societate în funcţie de valorile dominante din acea societate, de sentimentul general de securitate/insecuritate al populaţiei existent la momentul dezbaterii, de corectitudinea dialogului public în jurul acestor probleme esenţiale ale societăţii democratice şi ale statului.

    53,5% dintre români nu cred că telefonul lor a fost ascultat, în timp ce 30,3% cred acest lucru. 16,2% nu ştiu sau nu răspund. Ponderea ridicată a celor care cred că au avut telefonul ascultat se bazează probabil atât pe amintirea activităţii fostei Securităţi (în cazul generaţiilor mai vârstnice), cât şi pe mitologiile mai actuale, dezvoltate în toate societăţile democratice moderne, cu privire la interferenţa unor entităţi statale sau non-statale în spaţiul privat în contextul răspândirii în masă a mijloacelor de comunicaţii moderne.

    53,7% dintre români declară că le este mai teamă de infractori, decât de instituţiile statului, că ar putea să le intercepteze comunicaţiile (telefon, email), în timp ce 27% declară că le este mai teamă de instituţiile statului, decât de infractori, că ar putea să le intercepteze comunicaţiile (telefon, email).

    Puţin peste jumătate dintre români (53,4%) au auzit de disputa pe marginea legilor privind retenţia datelor, cartelele pre-pay şi securitatea cibernetică adoptate de Parlament şi respinse de Curtea Constituţională. 39,3% spun că nu au auzit de subiect, iar 7,3% nu răspund. Dintre cei care au auzit de subiect (dintre cei 53,4%), 53,9% declară că nu au cunoştinţă despre prevederile celor 3 legi şi motivele pentru care au fost respinse de Curtea Constituţională, 43,2% răspund afirmativ, iar 2,9% nu răspund.

    Ioan Raţiu



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img