More


    Dezrădăcinaţii satelor şi oraşelor

    =

    Într-o vreme din istoria recentă şi dureroasă a României, fiii satelor au fost nevoiţi să ia calea înstrăinării lor din cauza industrializării ţării. Mulţi dintre cei plecaţi la oraş au lăsat plugul în brazdă pe mâna bunicilor şi a părinţilor sau a fraţilor, care au dorit să rămână acasă. Dezrădăcinarea lor n-a fost dureroasă, într-o primă fază, pentru că mulţi dintre fiii de ţărani au ajuns meseriaşi buni, intelectuali, au primit o locuinţă şi un salariu atractiv. Mirajul marilor oraşe i-a captivat, i-a fascinat şi încet-încet au uitat de liniştea satului de altădată. În momentele de cumpănă, foarte mulţi dintre cei plecaţi se mai întorc şi astăzi la casa părintească, unde au rămas doar lanţurile grele şi lacătele ruginite. Amintirile iscă lacrimi pe-obrajii celor care-au mai apucat să guste din bucuriile vetrei strămoşeşti. După această perioadă de industrializare a ţării, nepoţii şi strănepoţii fiilor de ţărani au urmat calea autoexilului. Distrugerea industriei româneşti, de către „concurenţa care nu tace, nu doarme şi nu iartă”, a eliminat locurile de muncă şi implicit veniturile consistente ale familiei. De astă dată, fiii şi nepoţii neamului acesta românesc, indiferent de limba vorbită, au fost nevoiţi să plece în străinătate, după cum bine ştim, atraşi de locurile de muncă bine plătite. Astfel, de vreo 25 de ani încoace, familiile dezbinate s-au confruntat cu diverse drame. De fapt, am asistat până acum la o viaţă dulce-amară. Dulce, pentru că mulţi dezrădăcinaţi s-au întors acasă cu bani, şi-au construit o casă, şi-au cumpărat o maşină, iar unii şi-au îndeplinit cele mai neaşteptate vise, respectiv proiecte. Amară, deoarece foarte mulţi părinţi au rămas singuri la bătrâneţe, cu nepoţii despărţiţi de familie, foarte multe căsnicii s-au destrămat, iar alţi fraţi de-ai noştri nu s-au mai reîntors nici până astăzi acasă.

    Dacă după cel de-al doilea război mondial am asistat la această dezrădăcinare a oamenilor de la sate, după Revoluţia din Decembrie 89, am remarcat faptul că locuitorii de la oraşe au plecat în cele străinătăţi. De fapt, au plecat cei mai buni meseriaşi, care n-au mai suportat umilinţa de a lucra pentru un salariu de mizerie. De curând, am întâlnit un întreprinzător particular de prin părţile noastre, care a avut curajul să devină investitor autohton, extrem de nemulţumit pentru faptul că nu găseşte suficienţi meseriaşi pentru a-şi susţine afacerea. Mai mult de-atât, cei care trec pe la firma lui, găsesc „nod în papură, din te miri ce “ pentru a-l discredita şi descuraja în ceea ce priveşte investiţiile pe care le-a făcut în propria lui ţară. Nu e cale de mijloc, concurenţa, vorba vine, spunea dumnealui, caută tot felul de motive, de multe ori puerile, pentru a-l putea sancţiona, prin intermediul unor „braţe prelungite”, cu scopul de a-l determina să renunţe la afacerea lui autohtonă. În loc să fie încurajaţi astfel de oameni întreprinzători, care „dau Cezarului ce e al Cezarului”, ei sunt persiflaţi şi ameninţaţi în propria lor ţară. Auzim tot mai des expresia: “Dacă eram mai tânăr plecam din ţara asta !”. Nu pentru că oamenii nu-şi iubesc ţara, dar există printre noi fraţi de-ai noştri, trădători de neam şi ţară, care reuşesc să le facă viaţa aproape imposibilă unor întreprinzători români, care dau în fiecare lună de lucru şi salariu la câteva mii de oameni. Oare, dacă vor închide afacerea lor, unde vor merge la lucru cele câteva mii de oameni, la care se adaugă şi membrii familiilor lor?

    Am pierdut de-a lungul vremii foarte mulţi fraţi de-ai noştri, profesionişti, oameni cu conştiinţa şlefuită, iar acum dorim să-i dezrădăcinăm şi pe cei care au rămas cu ambiţia în suflet de a dezvolta o afacere acasă. Oare nu trebuie armonizată viaţa mediului de afaceri din România ? Concurenţa loială şi condiţiile necesare adecvate, echitabile, în ceea ce priveşte investiţiile private vor putea da o şansă de supravieţuire oamenilor de afaceri români cinstiţi , loiali şi patrioţi.

    Dumitru Ţimerman



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img