Elemente locale în educaţia noastră!

Aproape fiecare localitate îşi are, pe lângă specificul arhitectonic, economic, istoric şi unul cultural şi chiar literar. Dacă ne gândim, la Ipoteşti există mândria pentru Luceafărul poeziei româneşti, la Hordou pentru George Coşbuc, la Humuleşti pentru Ion Creangă, iar la Alba Iulia mândria pentru toate actele de cultură şi istorie săvârşite aici. Aş îndrăzni să spun că nu valorificăm ssuficient elementele locale, care ar putea construi o piatră serioasă la temelia sentimentului de dragoste faţă de ţară, pentru că dragostea de patrie pleacă de la cea pentru locurile natale, pentru oamenii care le-au cinstit şi le cinstesc cu activitatea lor în realizarea unor valori materiale dar şi spirituale. Mă voi opri la un exemplu ivit, fără a-l căuta, chiar la „Zilele Lucian Blaga”, în apropierea minunatei şcoli ce-i poartă numele. Luând interviuri celor care au participat la tradiţionala sărbătoare, am întrebat despre L. Blaga pe o serie de trecători. Am rămas neplăcut surprins. Ţin minte că în 1965, deci postum, a apărut „Hronicul şi cântecul vârstelor” de Lucian Blaga, lucrare raportată la biografia poetului, la universul copilăriei şi adolescenţei, la familie, la momentul când şi-a format primele concepţii despre natură şi societate, la şcolile pe care le-a urmat, la diferite evenimente. Oricum, despre L. Blaga se aminteşte în mass-media destul de des, iar cei care au urmat (nu au trecut) o şcoală au auzit de Lancrăm, de Sebeş, de Valea Sebeşului, au văzut fotografii ale poetului în diverse ipostaze, au răsfoit ziare şi reviste, au călătorit şi au trecut spre Sebeş – Alba, citind o serie de inscripţii legate de L. Blaga, de locurile însemnate de acolo, în zona unde poetul şi-a adunat primele roade bogate ale cărţilor, în şcoala (azi nr. 2), pe frontispiciul căreia se citea inscripţia „Cultura e libertate”, ceea ce înseamnă că populaţia de aici dorea să se instruiască. Astfel, câte lucruri afli despre L. Blaga, despre familia sa ce călătorea la Bistriţa, în Munţii Sebeşului, când s-a întipărit în mintea viitorului poet întâlnirea cu muntele: „Muntele era această privelişte în care intram, tot mai adânc, şi care la rândul ei intra şi ea în mine”. Evocat de L. Blaga este momentul Unirii Transilvaniei cu România, vibrând puternic la evenimentul timpului său.

Sigur, în Satu Mare şi în localităţile judeţului putem face referiri la elemente locale de limbă, de port, de datini şi obiceiuri, toate redate, cu fidelitate. Recent, la Ardud, a avut loc a 4-a ediţie a Festivalului medieval, prilej cu care oamenii de toate vârstele au putut vedea, s-au putut delecta şi chiar trăi învăţând despre istoria existenţei lor. Au auzit prin scenetele, interpretate ireproşabil de actori anonimi, modele de limba folosită, cea medievală, ştiind bine că, poate cel mai vechi înţeles al acestui cuvânt „limbă”, înseamnă „popor”, iar peste limba română, pe tot cursul celor două milenii de istorie a ei, a domnit poporul român, exprimându-şi întreaga fiinţă, modelată în veacuri de luptă pentru menţinerea în acest spaţiu geografic. Un vechi proverb latin spune: „Cum e omul, aşa e şi limba”, iar omul acestor meleaguri purtându-şi comoara inestimabilă şi vie a strămoşilor săi, sentimentul patriei a răsărit în cuvântul românesc. Limba a rămas mijlocul cel mai uman de comunicare socială, de coeziune a unei comunităţi. Spunem că limba română este una armonioasă şi originală, făcând parte din familia celor romanice. Parcă e creată pentru a exprima bogăţia de spirit a poporului, de către poporul însuşi, limba română este marcată de toate influenţele istorice, uniform realităţilor devenirii noastre, neputând fi stăvilită, ca viaţa însăşi.

Pentru noi, oamenii acestei ţări, acest patriotism valoric al ştiinţelor limbii impun un sentiment major, al răspunderii folosirii cuvântului strămoşesc, dăruit de la origini să cuprindă bogăţii inestimabile, forţă umană şi har, aşa încât vocabularul limbii noastre reprezintă o cauză în egală măsură vitală şi pentru specialist şi pentru omul oarecare, beneficiar al limbii. Mă bucură faptul că vocabularul românesc are o mare forţă de cuprindere şi semnificaţie, îmbogăţindu-se prin mijloace interne, autohtone, ale derivării cu sufixe şi prefixe, ale compunerii şi ale schimbării categoriei gramaticale, dar şi prin împrumuturi de cuvinte. Suntem noi, românii, receptivi şi ne mândrim cu civilizaţia scrisului străvechi. Noi, azi, suntem chemaţi la viaţa însăşi, cu toate tradiţiile ei, să participăm în cuvânt, cu acoperirea în aur a ideilor şi faptelor româneşti.

Doamne, câte fapte, lucruri, evenimente şi câţi oameni avem în faţa noastră – toate demne de a face o educaţie în care să existe în tânăr sau vârstnic o adiere de dragoste de ţară, de neam şi de limbă! Vă invit să meditaţi la acest îndemn!

Teodor Curpaş

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Citește și...

Razie între samsarii de mașini

Polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliției Județean Satu Mare au acționat ieri, 12 iulie a.c., pentru prevenirea și...

Peste 9,500 de teste făcute la Satu Mare

La nivelul județului Satu Mare, în data de 13 iulie 2020, cu recomandare de izolare la domiciliu din partea Direcției de Sănătate Publică (DSP)...

Aproape 4.800 de persoane au intrat în țară prin vămile sătmărene în 24 de ore

În perioada 12.07.2020, ora 07:15 - 13.07.2020, ora 07:15, la PTF Petea, pe sensul de intrare în țară s-au prezentat 4794 persoane, dintre care...

Sătmărenii care intră în Ungaria, băgați în carantină

Prefectul Radu Bud a condus astăzi o ședință alături de reprezentanții structurilor M.A.I. în cadrul căreia s-a analizat gestionarea situației de alertă, în special...

Târg caritabil pentru Noel. Cum putem salva viaţa unui copilaş

Târg caritabil pentru Noel. Mai mulţi sătmăreni s-au mobilizat şi vor organiza un târg caritabil pentru Noel, micuţul de doar câteva luni care are...