Campania GNV de redescoperire a României, revine la Târgu Jiu după un an de pauză și-n dorința fermă de cercetare şi de redescoperire a unei istorii pline de evenimente.
Suntem conduși în plenitudinea valorilor brâncușiene de prietenul nostru dr. Sorin Buliga, unul dintre cei mai prolifici cercetători în domeniul studiului vieţii şi operei marelui sculptor Constantin Brâncuşi și în timpul unei pauze de filmare ne delectăm în fața unei cești de cafea nemonumentale dar foarte scurtă și cuprinzătoare într-una din cafenelele din Târgu Jiu.”
Povestea unei idei
”… și după cum v-am spus acum o oră, însuși Brâncuşi venind în România în luna iunie al anului1937 într-o şedinţă a Comitetului Ligii din satul Poiana, el a prezentat o fotografie spunând: „Am hotărât la Paris ca monumentul să fie o coloană fără sfârşit. Iat-o!”. ”A fost încântat de ideea construirii coloanei la el în țară?” ”Încântat e puțin spus. Brâncuși era un împătimit cercetător al spiritului popular românesc și universal. Trebuie adăugat că persoanele care au participat la şedinţa respectivă au înţeles încă de la început că este vorba de motivul cunoscut al stâlpului ţărănesc, ochii celor prezenţi privind uimiţi fotografia care pentru ei nu reprezenta decât un stâlp ţărănesc. În iunie-iulie 1937 Brâncuşi a hotărât şi realizarea unui Portal de piatră şi a unei străzi drepte care lega acest portal de coloana, care să poarte numele de Calea Sufletelor Eroilor. Tot atunci el a realizat şi Masa Tăcerii şi a amplasat-o aproape de Jiu. În acest fel monumentul comandat devine un ansamblu, a cărui expresie plastică se situează la confluenţa sculpturii, arhitecturii şi urbanismului.”
Lobby pentru o operă de artă
În august 1937, Aretia Tătărescu îşi convinge soţul, pe primul ministru liberal Gheorghe Tătărescu, să obţină de la Ministerul Lucrărilor Publice suma necesară pentru prelungirea străzii Grigore Săftoiu … ”între târgul săptămânal numit de Brâncuşi „Târgul fânului” – unde va fi amplasată Coloana fără sfârșit – şi B-dul C. A. Rosetti, care mărginea grădina publică a oraşului. În scrisoarea de donaţie a Ligii Naţionale a Femeilor Gorjene către primarul oraşului Târgu-Jiu, din 20 octombrie 1937, se făcea următoarea precizare: „Crearea unei străzi care va purta numele «Calea Eroilor», cale care va porni din preajma Jiului, trecând prin grădina publică, pentru a merge până la actualele căzărmi. Această stradă este de mult prevăzută în planul de sistematizare a oraşului, ea nu s-a putut realiza din lipsă de fonduri. Pentru plata acestor exproprieri Liga să pună la dispoziţie suma de 750.000 (şapte sute cincizeci de mii). La începutul acestei căi se va aşeza portalul susnumit, pe promontoriul ei lângă cazărmi, se va ridica coloana recunoştinţei, legându-se astfel amintirea locurilor pentru care au luptat Eroii gorjeni, cu ideea recunoştinţei fără de sfârşit simbolizată prin coloană. Totodată vă aducem la cunoştinţă că realizând mai departe gândul său, Liga Naţională a Femeilor Gorjene a luat pe a sa răspunderea construcţia Bisericei Sfinţii Apostoli care se află pe strada destinată Eroilor, continuând la terminarea unor lucrări de mult părăsite şi dând astfel prin ridicarea acestui lăcaş, o strălucire mai mare recunoştinţei noastre către cei care s-au jertfit pentru noi”.
Coloana Infinitului a avut în proiect mai multe denumiri
”Brâncuși și-a avut cristalizat de la început numele operei sale?” ”De fapt, Coloana fără Sfârşit este doar unul din termenii pe care i-a folosit Constantin Brâncuşi pentru elementul principal al Ansamblului său monumental de la Târgu-Jiu. Au mai fost consemnate şi denumirile de: Coloana Infinită, Columna Infinitului, Coloana Nesfârşitului, Stâlpul Nesfârşitului, Stâlp Nesfârşit sau cel mai simplu Stâlpul.” ”Când au început lucrările?” ”Construcţia Coloanei a început la mijlocul lui august 1937 la Petroşani şi s-a încheiat în noiembrie al aceluiaşi an la Târgu-Jiu. Brâncuşi a cioplit el însuşi modelul din lemn de tei al unui modul înalt de 1,80 m. El a ales fonta ca material de lucru, în locul bronzului, unul din motive fiind posibilitatea de „a îmbrăca” acest material de culoare neatrăgătoare, într-un „strat metalic galben-auriu”, iar concepţia tehnică a monumentului aparţinându-i inginerului Ştefan Georgescu-Gorjan, care a coordonat în 1937 operaţiile de turnare a modulelor şi fabricare a stâlpului la Atelierele Centrale Petroşani, în perioada septembrie-octombrie, precum şi montajul de la Târgu-Jiu din octombrie-noiembrie.” ”S-au mișcat repede lucrările!” ”Ceea ce știm este că alămirea s-a realizat în iunie-iulie 1938, sub supravegherea artistului.”
Coloana a fost inaugurată la 27 octombrie 1938
”Câteva date tehnice ale coloanei?” ”Monumentul are 29,35 metri înălţime, cântăreşte 14.226 kg .şi constă dintr-o succesiune de 15 module din fontă alămită, având semi-module la capete şi un mic soclu…Modulele au fost trase pe un stâlp solid din oţel, încastrat într-o fundaţie masivă din beton. Ea a fost inaugurată la 27 octombrie 1938. În anii 50 s-a încercat dărâmarea ei, fără succes; a fost remetalizată în anii 1965-66 şi 1975-76, cu contribuţia inginerului Gorjan, fiind demontată în septembrie 1996 şi restaurată în luna decembrie al lui 2000…”
”Coloana reprezintă şi un simbol arhaic din spaţiul geografic locuit acum de români”
”Mai mulţi exegeţi ai capodoperei brâncuşiene au remarcat, pe bună dreptate, asemănarea formei Coloanei cu forma stâlpilor de pridvor şi de poartă de la casele ţărăneşti sau cu cea a stâlpilor funerari din cimitirele rurale ale unei Românii încă tradiţionale la începutul secolului XX, când Brâncuşi începea opera de reînnoire a sculpturii la Paris.” ”Brâncuși avea un adevărat cult în ceea ce privesc motivele și tradițiile populare de înmormântare?” ”Însăşi Coloana fără Sfârşit reprezintă de fapt un imens stâlp funerar, stilizat şi monumentalizat în cinstea eroilor gorjeni şi amplasat sugestiv în apropierea cimitirului de pe colina ce mărgineşte la est oraşul… În acelaşi timp Coloana reprezintă şi un simbol arhaic din spaţiul geografic locuit acum de români, regăsit pe stâlpii de poartă sau de pridvor ai caselor vechi de lemn, dar şi pe ceramică sau ţesături.”
”Ridicarea de coloane ca expresie a recunoştinţei faţă de eroi sau faţă de zei este o practică foarte veche”
”Putem considera ”Coloana fără sfârșit” ca o punte între cer și pământ, între civilizația noastră românească și celelalte civilizații străvechi?”. ”Este de pildă cunoscut faptul că arta greco-romană nu limita „coloana la un rol pur arhitectonic. Găsim şi aici coloane votive şi triumfale care înfăţişează faptele de vitejie ale eroilor”. Astfel de coloane „simbolizează relaţiile dintre cer şi pământ, evocând totodată recunoştinţa omului faţă de zei şi divinizând anumiţi oameni iluştri. Ele exprimă puterea lui Dumnezeu în om şi pavăza omului aflat sub povara zeilor. Coloana simbolizează puterea care asigură victoria şi nemurirea ei. În imnurile homerice, coloana menţine şi, prin urmare, rezumă ordinea olimpiană precum şi puterea divină”. Coloana este „axul sacrului sau axul sacru al societăţii” şi de aceea legile erau înscrise pe coloană sau în preajma ei, în vârful acesteia se sacrifica animalul, iar după „ritualurile de consacrare, în jurul coloanei erau săvârşite ritualurile de purificare. Dar hai să lăsăm zilei de mâine puterea de a pătrunde mai adânc în aceste taine. Până una alta, haideți la o răchie!”
Valeriu Ioan
