Campania GNV de redescoperire a României, se află din nou la Târgu Jiu după un an de pauză, fiind conduși în plenitudinea valorilor brâncușiene de prietenul nostru dr. Sorin Buliga, unul dintre cei mai prolifici cercetători în domeniul studiului vieţii şi operei marelui sculptor Constantin Brâncuşi.
”Deșteaptă-te române … auzim ca-n somn vocea suavă și baritonală a lui Sorin … haideți, haideți … DEȘTEPTAAAREA! Urmează o nouă dimineață și domnul Brâncuși ne așteaptă. Nu e bine să-ntârziem la întâlnirea cu istoria.” Ne ridicăm ca și teleghidați și după ”minutul de cultură primară” de la toaletă ne trezim într-o cafenea cu o cană de cafea vitaminizată în față … mai bine zis … sub nas. ”Domnilor astăzi o să vă port încă de-o tură în lumea mirifică a Coloanei fără Sfârșit. ” Savurăm cu o dublă satisfacție lichidul negru din căni, în timp ce domnul doctor Sorin Buliga ne prezintă un album plin de fotografii.
Noi date despre spiritualitatea operei lui Brâncuși
”Revenind la noi în țară, Mircea Eliade spunea că un astfel de „Centru” cosmic nu aparţine spaţiului profan, omogen, geometric, ci unui „spaţiu sacru” („spaţiu real” prin excelenţă, deoarece el este o manifestare a „adevăratei realităţi”), dat de o hierofanie sau construit ritual, iar „În culturile care posedă concepţia despre cele trei regiuni cosmice – Cer, Pământ, Infern – «centrul» îl constituie punctul de intersecţie al acestor regiuni. Aici e posibilă o rupere de nivel şi, totodată, o comunicare între cele trei regiuni”, spunea el. Dar prin însuşi faptul că se transcende Universul, lumea creată, sensibilă, se transcende implicit timpul, durata, obţinându-se prezentul etern, atemporal. Acest„drum spre Centru” (adică spre „Realitatea absolută”) al omului reprezintă chiar definiţia generală dată atât metafizicii, cât şi religiei.” ”Cum a reușit Brâncuși să-și construiască o viziune atât de cosmică asupra artei în general și asupra propriei creații?” ”Brâncuşi vorbea, de faţă cu Tretie Paleolog, despre Coloana sa ca „Centrul Lumii”: „într-o zi şi Stâlpul meu va prinde în jurul lui hora lumilor din cosmos”.Coloana fără Sfârşit semnificând aşadar şi un „Centru al Lumii” şi deci, din nou, un pretext al ascensiunii mistice, văzută ca transcendenţă a condiţiei umane profane.”
Funia împletită, motiv folcloric întâlnit în stilistica operelor brâncușiene
”Să înțelegem că Brâncuși și-a creat lucrările inspirat fiind de motivele populare românești?” ”Printre cele mai frecvente motive de pe porţile de lemn, vechi sau actuale, din numeroase zone ale României (din Gorj şi până în Maramureş), pe lângă motivul aliniamentului de romburi, sunt cele reprezentate de „funia răsucit㔺i „funiile împletite”…Funia apare frecvent şi în constituţia fusului stâlpilor de pridvor de la casele vechi de lemn din Oltenia. Un exemplu caracteristic este chiar în cazul stâlpilor de pridvor ai Casei Memoriale „Constantin Brâncuşi” din Hobiţa, ce au câteva trăsături specifice barocului popular de la sfârşitul secolului al XVIII-lea: colonete dublu galbate, caneluri răsucite în sens invers, racord de curbe şi contracurbe, efectul de „lumină şi umbră” şi în general bogăţia decoraţiei… Brâncuşi şi-a schiţat Coloana nu numai ca o înşiruire de romburi dar, pe o fotografie a viitorului ei amplasament (numit pe atunci „Târgul de vite”) şi sub forma motivului „funiilor împletite” sau cel al „funiei răsucite”. Aceasta constituie o dovadă în plus că sculptorul îşi găsea sursa de inspiraţie pentru operele sale în arta populară românească. Pe lângă această observaţie, avem de altfel şi mărturiile unor oameni care l-au observat şi l-au auzit pe artist vorbind în acest sens (cum ar fi cioplitorul Ion Alexandrescu, care a lucrat cu Brâncuşi la Poarta Sărutului). Funia ca și motiv popular poate fi întâlnită nu numai pe porţi, dar şi pe alte elemente de arhitectură populară: biserici, case, piese de mobilier ţărănesc, pe semnele de mormânt din lemn şi piatră etc. El abundă pe porţile vechi şi noi din Maramureş şi apare pentru prima dată în zonă pe obiecte din bronz, găsite pe „Valea Blidarului, din hotarul Sighetu Marmaţiei, în anul 1941. Este vorba de un depozit constând din topoare, fragmente de pumnal, seceri etc., datate în perioada târzie a epocii bronzului şi în Hallstatt-ul timpuriu”. ”A studiat elementele folclorice din zona Maramureșului istoric?” ”Nu numai. Este remarcabil faptul că forma acestor motive ale funiei de pe secerile respective seamănă foarte bine cu forma colonetelor dublu galbate din pridvoarele caselor vechi olteneşti, făcând în acelaşi timp trimitere şi la forma generală a Păsărilor în văzduh brâncuşiene.”
Alte elemente cosmice întâlnite în opera lui Brâncuși
”Ce semnificație aveau pentru Brâncuși porțile populare?” ”Trebuie să pornit în căutarea răspunsului de la deslușirea semnificaţiei stâlpilor de porţi sau de pridvor. Ea trebuie înţeleasă în corelaţie cu simbolismul universal al coloanei, ca un element esenţial al arhitecturii, reprezentând axa-suport a unei construcţii şi reunind diversele niveluri ale sale, simbolizând „Axa Lumii” şi trăinicia. Însăși forma coloanei este împrumutată de la arbore, deoarece ea simbolizează „Arborele vieţii”: „baza semnificând rădăcina, partea mediană trunchiul, iar capitelul frunzişul”. Coloanele indică şi anumite „limite şi, în genere, încadrează porţi. Ele marchează trecerea de la o lume la alta, simbolurile şi toate celelalte elemente de împodobire întâlnite pe porţi, iniţial având alte semnificaţii, dar odată cu trecerea timpului evoluând în motive decorative. Pomeneam de funie care ar fi un fel de spirală ce indică aspiraţia către înălţime. Putem vorbi de asemenea de «nodurile» sub formă de cruce, care au semnificaţii magice extrem de vechi, devenind la un moment dat simboluri solare, preluate ulterior de religia creştină”.
Motive cosmice comune în religia creștină și-n alte religii
”Practic Brâncuși a folosit motive comune mai multor religii și civilizații?” ”De exemplu, spirala este un arhetip grafic, care s-a prezentat în spaţiul carpatic „încă din mileniul al V-lea, a.Cr.[…] în două variante: în volute suitoare şi în volute unghiulare”… De asemenea, în câmpul simbolisticii tradiţionale, funia poate să facă trimitere şi la „coarda de argint” care „desemnează calea sacră, imanentă în conştiinţa omului, care îi leagă spiritul de conştiinţa universală, palatul de argint. Este calea concentrării prin meditaţie”… În Coran „frânghia este un simbol al ascensiunii, amintind de cea a şamanului sau a hindusului care serveşte la urcat treptele cerului”, iar în civilizaţiile Americii centrale, frânghia este un simbol divin…
Motivul şirului de romburi apare şi el frecvent în alcătuirea stâlpilor de pridvor, ca succesiune de elemente romboedrice. Romburile pot apare şi în şiruri orizontale, aşa cum se observă pe pridvoarele unor case vechi olteneşti, șirurile de romburi (ca de altfel şi motivul spiralei) fiind de asemenea obişnuite pe ţesăturile de interior şi pe veşminte olteneşti… Rombul a fost identificat în zona Porţile de Fier (la Cuina Turcului), identificată ca fiind vatra celei mai vechi civilizaţii din spaţiul carpatic (pe un os de ecvideu cu o vârstă de 10.650 î.Chr.). Tot lângă Drobeta-Turnu Severin, la Hinova, s-a descoperit, printre alte artefacte, un colier alcătuit din 255 mărgele de aur de formă romboidală, care „datează de la sfârşitul epocii bronzului şi începutul primei epoci a fierului (sec. XIV-XII î.e.n.), ca element decorativ, fiind un simbol patrimonial sacru primordial şi semnifică „funcţia dătătoare de viaţă, fertilitatea, un segment al vieţii veşnice”. Într-o formă foarte alungită „rombul ar însemna contactele şi schimburile dintre cer şi pământ, între lumea superioară şi cea inferioară, uneori şi unirea celor două sexe”.
Valeriu Ioan
