More


    Cel mai vizitat monument din lume împlineşte 127 de ani. Povestea sa fascinantă şi legătura cu România

    =

    tumblr-inline-mzqs97rv7o1qlhapg

    Mitic şi îndrăzneţ, admirat sau criticat, Turnul Eiffel, ridicat cu ocazia Expoziţiei Universale de la Paris şi inaugurat la 31 martie 1889, a fost realizat după o tehnologie descoperită de Gustave Eiffel în România. Trebuia demolat, dar a fost salvat de era comunicaţiilor şi de cei peste 250 de milioane de vizitatori. Este simbolul Parisului şi important actor economic, turistic şi în mediul digital.

    Pe malul stâng al Senei, între Champ-de-Mars şi Grădinile Trocadéro, Turnul Eiffel domină Parisul de 125 de ani şi este şi astăzi cea mai înaltă construcţie din oraş. Atrage, inspiră şi fascinează. Turnul este vizitat de 7 milioane de persoane în fiecare an, este model şi sursă de inspiraţie pentru artişti, scenă pentru producţii cinematografice, evenimente sau ceremonii, are site-uri în internet cu informaţii în timp real, aplicaţii dedicate pentru mobil şi milioane de fani în reţelele de socializare.

    Trebuia să fie marea atracţie a Expoziţiei Universale de la Paris din 1889 care celebra centenarul Revoluţiei franceze. A fost construit în 2 ani, 2 luni şi 5 zile şi a fost o veritabilă performanţă tehnică şi arhitecturală, o utopie, au spus unii, alţii l-au văzut ca pe un trimf al geniului francez şi reper al erei industriale. Urma să fie  demolat după douăzeci de ani de la instalarea sa, dar, pentru că a cunoscut imediat succesul, Parisul l-a păstrat şi astăzi este cel mai vizitat monument din lume.

    Turnul, împreună cu antena sa de 24 de metri, are acum 325 de metri înălţime, trei etaje accesibile publicului şi nouă lifturi de mare capacitate.

    Dacă se urcă pe scări, de îndată încă de la primele trepte se deschide priveliştea asupra Parisului, cu splendide clădiri, monumente şi bulevarde şi se pot observa şi detaliile de constructie ale giganticei structuri metalice.

    La primul etaj, la 57 de metri înălţime, se poate urca pe scări sau cu liftul. Aici sunt Sala Gustave Eiffel folosită pentru recepţii şi evenimente speciale, un restaurant, un magazin de suveniruri şi un observator computerizat al mişcării turnului şi o expoziţie de fotografii şi tipărituri de tot felul care spun istoria Turnului Eiffel şi explică tehnologia folosită pentru construcţia sa. Într-o galerie de la acest nivel, la decizia lui Gustave Eiffel, au fost înscrise în semn de omagiu pentru contribuţia adusă ştiinţei numele a 72 de savanţi francezi.

    Şi la al doilea nivel vizitabil de la 115 metri se poate ajunge cu liftul sau pe scări, dacă eşti suficient de rezistent ca să poţi urca cele 704 trepte. Pe platforma circulară sunt magazine şi o mare atracţie turistică, restaurantul Jules Verne, specializat în gastronomie franceză.

    La ultimul nivel vizitabil, platforma de la 276 de metri înalţime, se ajunge doar cu liftul, dar de aici panorama Parisului este inegalabilă şi pot fi văzute şi împrejurimile oraşului până la o depărtare de aproape 60 de km.

    Pe ultima platformă este şi biroul lui Gustave Eiffel cu modele de ceară ale creatorului turnului şi ale fiicei sale, Clair, alături de faimosul inventator american Thomas Edison, care a vizitat turnul imediat dupa inaugurare.

    Turnul Eiffel a fost construit în urma unui concurs de arhitectură lansat cu prilejul Expoziţiei Universale din 1889. Se dorea ridicarea, pe locul numit Champ-de-Mars, a unei construcţii care să servească drept arc de intrare la târgul mondial. S-au înscris 107 proiecte şi a fost desemnat câştigător cel prezentat de antreprenorul Gustave Eiffel, inginerii Maurice Koechlin şi Emile Nouguier şi de arhitectul Stephen Sauvestre. În 1887 au început lucrările la fundaţie.

    Inginerul Eiffel folosea o tehnică similară celei aplicate la construirea podului peste râul Douro din Portugalia, a viaductului Garabit construit la 122 metri deasupra unui torent în regiunea franceză Cantal, la structura internă a Statuii Libertăţii de la New York sau a Observatorului de la Nisa.

    Tehnologia de construcţie însă nu îi aparţinea. Era invenţia inginerului român Gheorghe Pănculescu care, după ce a absolvit cursurile Politehnicii din Zürich, ajunsese să lucreze la compania Eiffel, la recomandarea marelui scriitor Vasile Alecsandri.

    În 1878, Pănculescu revenise în România pentru a construi calea ferată Bucureşti-Predeal şi inventase în acea perioadă un sistem de îmbinare a traverselor de cale ferată. Lucrarea trebuia realizată în cinci ani, dar prin metoda de montare a şinei pe traverse în afara spaţiului căii ferate, Pănculescu reuşise să termine tronsonul într-un singur an. Impresionat de geniul inginerului român, Gustave Eiffel a venit special la Vălenii de Munte pentru a-l întâlni pe Pănculescu şi pentru a vedea noua tehnologie.

    Citeşte în continuare pe tvr.



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img