SFÂNTUL IOSIF – patronul Bisericii Universale



sf iosif

În data de19 martie, sărbătorim împreună cu întreaga biserica memoria Sfântului Iosif – patronul Bisericii Universale.

Au trecut aproape două mii de ani de când tâmplarul din Nazaret şi-a încheiat existenţa sa pământească. Totuşi prin viaţa sa este un model pentru noi. Este aproape paradoxal, faptul că acestui om, care a dus o viaţă atât de simplă şi de retrasă,i-a revenit un rol deosebit în realizarea planurilor divine. Participând activ la marele eveniment al Întrupării, Sf. Iosif, în calitate de tată adoptiv al lui Isus va fi garantul legal al originii divine al lui Mesia.

Sfântul Iosif ducea o viaţă extrem de simplă, ca dulgher într-un atelier din Nazaret. Această profesie era una dintre cele mai dispreţuite meserii. Chiar cuvintele concitadinilor lui Isus: “Nu este acesta fiul tâmplarului?” trădează dispreţul pentru această profesie. Totuşi acest tâmplar, acest om simplu, avea o demnitate unică. Noi creştinii, am avut nevoie de mult timp pentru a înţelege măreţia interioară a acestui bărbat în haina sa de muncitor.

Evangheliile nu ne transmit nici măcar un singur cuvânt al Sfântului Iosif. Biserica însă, ni-l propune ca un model pentru viaţa noastră.A văzut o asemănare între Sf. Iosif şi patriarhul Avraam. Iosif a crezut cu credinţa lui Avraam, şi tocmai de aceea este socotit drept. El ştia că întreaga sa fiinţă se află în mâinile ocrotitoare ale lui Dumnezeu.

Când, aflându-se în cel mai mare conflict spiritual din viaţa sa, îi apare îngerul şi-i spune că Maria a conceput de la Spiritul Sfânt, Iosif crede. Această credinţă nu o exprimă în cuvinte, dar – spune evanghelistul Matei – “Iosif a făcut aşa cum i-a poruncit îngerul”. O ia la sine pe Maria. Preia cu umilinţă îndatoririle de tată a lui Isus. Iată o credinţă interi- oară profundă şi o încredere de neclintit în bunătatea lui Dumnezeu, îl va face să accepte marele mister al Întrupării Cuvântului, dar şi misiunea pe care i-o încredinţează Dumne- zeu.

Iosif este chemat să participe în mod direct, slujind persoana şi misiunea lui Isus prin exerciţiul paternităţii asupra lui. Prin Iosif şi numai prin el, în conformitate cu norma de netăgăduit a timpului, Isus a primit prerogativa de moştenitor al strămoşului său David. Ca tată purtător de grijă al lui Isus, Iosif va avea în ocrotire pe acela pe care Dumnezeu îl promisese patriarhilor şi profeţilor. Astfel, după Sfânta Fecioară, soţul ei feciorelnic a fost creatura cea mai unită cu Isus. În documentul “Redemptoris custos” Papa Ioan Paul al II-lea scrie: “La misterul Întrupării lui Dumnezeu, Iosif a participat ca nici o altă creatură umană, cu excepţia Mariei, Mama Cuvântului Întrupat“. Dacă Maria a spus “Da” la vestirea îngerului, răspunsul lui Iosif constă mai ales în ascultare, credinţă şi fapte.

În 1870 Papa Pius al IX-lea l-a proclamat pe Sfântul Iosif patron al Bisericii universale. Patronajul lui fiind universal, oamenii de toate condiţiile şi din toate timpurile vor găsi în acest mare sfânt un model şi un protector.

Un proverb spune că “o viaţă exemplară exprimă mai mult decât 1000 de cuvinte”. Dacă evangheliile nu ne transmit nici măcar unul din cuvintele lui Iosif, ele reliefează totuşi, în contururi clare, viaţa lui, iar această viaţă este mai grăitoare decât un potop de cuvinte. Să-l acceptăm pe Sf. Iosif ca model al nostru, şi asemenea lui, să realizăm în propria viaţă ceea ce Dumnezeu aşteaptă de la noi. Asemenea Sfântului Iosif, să avem încredere în bunătatea lui Dumnezeu, să acceptăm cu credinţă ceea ce El ne descoperă şi mai ales, să concretizăm prin fapte adeziunea noastră totală faţă de Cristos.





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts