File din istoria electrificării Sătmarului



satu-mare

Prima instalaţie de producere a energiei electrice a fost pusă în funcţiune la data de 31 decembrie 1891 şi alimenta becurile pentru iluminat electric a teatrului local, precum şi centrul oraşului. Ca sursă de energie s-a folosit un grup compus din maşină cu abur de 50 CP şi un generator de curent continuu, care producea energia electrică la 110 V. Instalaţia era amplasată în imediată vecinătate a teatrului. Investiţia, cheltuielile de producţie, de distribuţie şi întreţinere, în anii imediat următori, a fost finanţată din bugetul primăriei.

Din studiul lui Czikker Andras intitulat “File din istoria electrificării a judeţului Satu Mare” aflăm că la vremea respectivă, în comparaţie cu judeţele vecine, Satu Mare a fost primul judeţ în care a fost pusă în funcţiune o centrală electrică pentru interesul public. De exemplu în judeţul Maramureş a apărut în 1894, în judeţul Bihor în 1900 şi în judeţul Sălaj de abia în 1905.

În Satu Mare, prima creştere a puterii instalate a fost făcută în 1899 cu un grup maşină abur, de tip Nicolson, de 150 CP, dată ce marchează şi dotarea primelor străzi principale ale oraşului, cu iluminat electric.

În anii 1906 – 1908 la Uzina Electrică de pe malul drept al Someşului, are loc reconstrucţia sălii de maşini, turnul de răcire, coşul de fum şi creşterea puterii instalate, montându-se şi două cazane de tip Simonis-Lonz, precum şi două grupuri electrogene Lang, acţionate tot cu maşină cu aburi, de câte 450 CP fiecare. Astfel, puterea instalată în centrală a ajuns la 1100 CP. A mai fost montată o baterie de acumulatoare de 2×110 V şi 1520 Ah. Acest lucru, în ansamblul lui, era o realizare remarcabilă pentru acele vremuri. Aceste instalaţii timp de aproape 30 de ani au asigurat energia electrică, pentru nevoile oraşului. Producerea energiei electrice a fost făcută în curent continuu. Distribuţia a fost făcută în sistem cu trei conductoare, la tensiunea de 110 V pentru iluminat şi la 220 V pentru forţă (motoare electrice, inclusiv pentru tramvai).

satu-mare3
Dezvoltarea utilizării energiei electrice progresează într-un ritm redus până la terminarea primului război mondial. Chiar între cele două războaie mondiale se constată o dezvoltare modestă până la terminarea crizei economice mondiale din anii 1929 – 1932, când se fac primii paşi mai hotărâţi pentru industrializarea oraşului prin înfiinţarea de întreprinderi noi, respectiv extinderea celor existente, de exemplu: fabrica de vagoane „Unio”, întreprinderile textile, turnătoria „Prinz” etc.

În anul 1918 Uzina Electrică avea 2700 abonaţi casnici şi peste 65 abonaţi de altă categorie. Deja se punea problema necesităţii creşterii producţiei de energie electrică. Astfel, în perioada 1921 – 1926, se montează un cazan tip „Steinmmuler” pe lemne şi a fost înlocuită bateria de acumulatoare de 1520 Ah, uzată, cu o baterie de capacitate mai mare, 2610 Ah.

La data de 8 iunie 1927, se inaugurează noul sediu al uzinei electrice de pe drumul Baia Mare nr. 3, lângă podul ce traversează Someşul. La aceea dată se discuta de necesitatea trecerii la curentul alternativ în alimentarea consumatorilor de energie electrică. Vechiul sistem de curent continuu nu mai putea asigura energia necesară, care era într-o expansiune continuă şi astfel era o piedică în calea dezvoltării viitoare. În anul 1930 începe reproiectarea Uzinei Electrice în vederea reconstrucţiei, după concepţii şi tehnologii noi.

În anul 1938 centrala a avut o putere instalată de 2560 kW şi asigura alimentarea a 5280 abonaţi, având o producţie de 3678879 kWh energie electrică.

satu-mare4

La începutul celui de al II-lea Război Mondial, Satu Mare a avut o Uzină Electrică dintre cele mai moderne şi bine echipată, care a satisfăcut nevoile de energie electrică a tuturor consumatorilor, având şi rezerve pentru producerea necesarului de energie în continuă creştere. Această centrală electrică modernă devine „victimă” a războiului (ca şi multe alte valori), după trecerea frontului (22 octombrie 1944) a fost distrusă aproape în întregime.

În vederea asigurării cu energie electrică a consumatorilor mai importanţi (spitalul, abatorul, instituţii importante etc.) se pun în funcţiune utilaje de producere a energiei electrice improvizate, un grup electrogen în curtea dantelăriei din fosta stradă Kossuth Lajos. Pe strada Ana Ipătescu se montează un dinam acţionat de o maşină de aburi a unei batoze. Muncitorii de la Uzina Electrică descoperă, în gara de la Ghilvaci într-un vagon abandonat, două grupuri electrogene Ganz-Iendrasik Diesel. Aceste grupuri au fost aduse şi montate în subsolul clădirii administrative a Uzinei Electrice, care a rămas întreagă. Imediat după terminarea stării de război începe reconstruirea şi amplificarea instalaţiilor electrice, care este mult accelerată după 1948, când s-a făcut naţionalizarea întreprinderilor industriale.

Nicolae Ghişan

satu-mare-2





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts