More


    Cele mai frumoase biserici de lemn din Satu Mare

    - Advertisement -

    Biserica-1

    Poate nu la fel de celebre ca cele din Maramureş dar cel puţin la fel de frumoase, bisericile de lemn din Satu Mare respectă unitatea de concepție, lăcașurile de cult fiind construite după aceeași organizare folosită în întreaga arhitectură medievală românească. Totodată, construcția edificiilor respectă caracteristicile cultului ortodox. Astfel, absida altarului, naosul și pronaosul sunt înșirate pe direcția est-vest, iar în unele cazuri există spre apus un pridvor deschis.

    Din depărtare, bisericile de lemn din Satu Mare impresionează prin dimensiunile turlelor și prin stilul arhitectonic caracteristic. Odată ce te apropii de acestea, atrag atenția detaliile sculptate cu migală în lemn, dar și icoanele sau frescele pline de sobrietate, menite să sublinieze trăsăturile esențiale ale monumentului. Cu toate că degajă simplitate, proporțiile alese la realizarea lăcașurilor de cult parcă ating perfecțiunea, iar atmosfera astfel creată îndeamnă la reculegere și meditație.

    Raportul perfect al volumelor și armonia întregii construcții dau valoare artistică bisericilor de lemn din Satu Mare. Fiind un rezultat al continuității practicării artei construcțiilor în lemn, în care se întâlnește o sinteză perfectă a materialului, formelor și peisajului, monumentele religioase sunt realizate într-o unitate arhitectonică remarcabilă, în care liniile exprimă în același timp măsură, grație, putere și îndrăzneală.

    Biserica de lemn din Bolda, comuna Beltiug, datează din secolul al XVIII-lea. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SM-II-m-B-05270.

    Biserica din Bolda datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi a fost adusă aici în secolul al XIX-lea din satul vecin, Socond, mutarea bisericilor de lemn fiind o practică des întâlnită.

    Biserica-2

    Pe partea vestică a bisericii se află intrarea. Prispa are patru stâlpi de susţinere şi o piatră de moară sub partea de nord, slujind aceluiaşi scop. Din prispă se urcă în cafas şi la cele două clopote. Deasupra galeriei clopotelor, cu câte două ferestre pe fiecare parte, se află coiful cu baza octogonală, iar din mijlocul acestuia se înalţă fleşa. De-o parte şi de alta a turnului se află două turnuleţe mici pe marginile bisericii, spre apus. Turnul şi acoperişul sunt învelite cu şindrilă, iar pereţii, din bârne orizontale, sunt văruiţi. Cele patru ferestre ale bisericii sunt plasate două în naos şi două în absida altarului, absidă de formă hexagonală. Deosebită este masa sfântului altar, cu piciorul cioplit în bardă şi cu o bază decorată cu motivul funiei şi linii orizontale. Pictura iconostasului, bine păstrată, este executată în manieră bizantină tradiţională, datând din secolul al XVIII-lea. Uşile împărăteşti, mai noi, sunt pictate în maniera apuseană de la începutul secolului trecut şi ni-i înfăţişează pe arhanghelii Mihail şi Gavril, sărbătoarea acestora fiind, probabil, fostul hram al bisericii. În mijlocul bolţii cilindrice se află un policandru din lemn sculptat care poate fi urcat sau coborât cu ajutorul unui scripete. Biserica a avut câteva cărţi vechi de cult şi icoane pe sticlă de la Nicula, dintre care se mai păstrează două: „Maica Domnului cu Pruncul în braţe”, încadrată într-un chenar cu motive vegetale, şi „Sfânta Treime”. Există, de asemenea, aici două cruci de binecuvântare de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Toaca mecanică este încă una din mândriile bisericii, care are însă nevoie de restaurare pentru a nu se pierde această fărâmă de simplitate şi credinţă.

    Biserica de lemn din Corund, comuna Bogdand, judeţul Satu Mare, datează din anul 1723. Are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SM-II-m-B-05303.

    Biserica de lemn din Corund este datată din anul 1723. Iniţial biserica a fost construită pe un deal din apropiere după care a fost strămutată în anul 1868 aprox. 300 de metri în locul unde se găseşte şi astăzi.
    În partea de răsărit are o absidă decroşată pentagonal şi prispă pe laturile de vest şi sud. Intrarea în biserică e pe latura de vest. În exterior, pereţii au un brâu sculptat ca o frânghie împletită, motiv ce apare şi pe verticală la portalul uşii de intrare.

    În interior, peretele a fost pregătit pentru pictură cu grund de nisip şi fîşii de pânză. Pe acest fond s-a realizat pictura murală care începe din pronaos unde, în partea vestică, este pictată ‘’Judecata de Apoi’’ de tradiţie bizantină. În partea dreaptă a intrării e pictat Diavolul stând pe butuc într-un cadru în formă de semicerc.

    Biserica de lemn din Cidreag, aflată în localitata omonimă din comuna Porumbeşti a existat până la începutul secolului XX când a fost înlocuită de noua biserică de zid. Folosită de comunitatea românească greco-catolică, biserica se afla în apropierea scolii româneşti.

    Biserica-3

    Monografia şcolară a comitatului Ugocea, scrisă de Aczél László surprinde într-o fotografie, publicată în această lucrare, alături de scoala greco-catolică românească şi biserica. Aflată în apropierea şcolii biserica de lemn se remarca prin turnul clopotniţă. Avea o galerie deschisă, uşor ieşită în afară. Coiful turnului, format din diferite forme de corpuri de rotaţie sub forma unor bulbi, poartă amprenta stilului baroc.

    Noua biserică de zid, cu hramul “Înălţarea Domnului” a fost construită abia în anul 1907, astfel putem presupune că măcar până la acea dată biserica era folosită de comunitate pentru serviciul divin.

    De la vechea biserică de lemn, comunitatea a păstrat iconostasul, acesta fiind mutat şi adaptat pentru a putea fi folosit şi în noua biserică de zid. În urma mutării în noua biserică au fost înlocuite uşile diaconale precum şi câteva icoane din iconostas: Cina cea de taină, Iisus ierarh, Crucificarea şi icoanele proorocilor. Iconostasul vechi a fost pictat în prima parte a secolului XIX în stil baroc târziu iar ca model folosit de pictor se presupune a fi iconostasul catedralei din Ujgorod.

    Biserica de lemn din Lechinţa, oraşul Negreşti-Oaş, datează din prima jumătate a secolului XVII-leaşi se găseste amplasată în secţia în aer liber a Muzeului Ţării Oaşului.

    Biserica, originară din satul Lechinţa, ce datează din 1635, a fost salvată în anii 1970 la presiunile cunoscutului fotograf Ioniţă G. Andron, care a trimis memorii conducerii de la aceea vreme: Comitetului Regional Oaş al PCR, Comitetului de stat pentru cultură şi artă din regiunea Maramureş, dar şi Comisiei Monumentelor Istorice de pe lângă Academia Republicii Socialiste România.

    Nicolae Ghişan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img