Prima bază de date cu populaţia istorică din Transilvania începând cu anul 1850 până în 1914, care cuprinde aproape 400.000 de nume şi care permite oricărei persoane să-şi caute strămoşii în acest interval, a fost finalizată, Proiectul realizat cu fonduri norvegiene a oferit cercetătorilor şi date cu privire la vaccinarea copiilor din acele vremuri, dar şi asupra eficienţei acestor vaccinuri.
Specialiştii Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca au finalizat prima bază de date cu populaţia istorică din Transilvania, iar coordonatorul proiectului, Luminiţa Dumănescu, a declarat, joi, la prezentarea rezultatelor, că în registrele parohiale de stare civilă din Transilvania au fost trecute date scrise în limbile latină, maghiară, germană, română cu caractere chirilice şi română cu caractere latine.
”Centrul de Studiere a Populaţiei al UBB a finalizat proiectul început în urmă cu trei ani de realizare a primei baze de date cu populaţia istorică din Transilvania începând cu anul 1850 până în 1914. Au rezultat trei baze de date diferite, una a surselor, care înregistrează registre parohiale de stare civilă din Transilvania, în care au fost trecute date scrise de mână în limbile latină, maghiară, germană, română cu caractere chirilice şi română cu caractere latine, referitoare la aproape 400.000 de indivizi, o bază standardizată şi una genealogică, care se adresează publicului larg şi care permite oricărei persoane aflarea strămoşilor care au trăit în Transilvania în intervalul 1850-1914. Prin introducerea numelui, prenumelui, locului căutat şi anului pe care îl ştie pe site-ul proiectului, oricine îşi poate găsi strămoşii, dacă localitatea a fost, deja prelucrată, operaţiune care nu implică nici un cost”, a spus Dumănescu.
Potrivit acesteia, a fost acoperită 6,9% din populaţia născută în Transilvania în intervalul 1850 – 1914, estimată în total la 5,4 milioane de persoane. ”În cadrul proiectului, au fost realizate peste 300.000 de fotografii cu registrele parohiale de stare civilă, avem un depozit mare de resurse, un catalog onomastic şi toponimic dar şi o listă a ocupaţiilor din acea perioadă. Cea mai mare provocare a proiectului a fost descifrarea numelor scrise de mână în registrele parohiale de stare civilă, în condiţiile în care acelaşi preot a scris diferit de la înregistrare la înregistrare. În plus, au fost preoţi aparţinând mai multor confesiuni din Transilvania”, a mai spus Luminiţa Dumănescu.
Vrei să îţi faci arborele genealogic, de pe la 1850 încoace? Nimic mai simplu: accesezi site-ul hpdt.ro:4080 şi introduci datele pe care le ştii deja, explică Luminiţa Dumănescu.
“Prin introducerea numelui, prenumelui, locului pe care îl caută şi, posibil, a anului pe care îl ştie, în cele patru câmpuri pentru căutare, oricine îşi poate găsi strămoşii, cu condiţia ca localitatea să fi fost deja prelucrată şi disponibilă”, mai spune Luminţa Dumănescu.
Cea mai mare provocare a proiectului a fost descifrarea informaţiilor de stare civilă, care nu erau standardizate, ci fiecare preot le nota de mână, după cum considera.
Astfel, cercetătorii au aflat informaţii interesante, cum ar fi faptul că femeile îşi păstrau numele de fată şi după ce se căsătoreau. Ele luau numele soţului doar dacă acesta murea.
O altă informaţie interesantă care a reieşit din bazele de date studiate a fost şi rolul vaccinării la început de secol 20 şi felul în care a salvat el sute de mii de vieţi. De exemplu, în 1870, 8.600 de copii au fost vaccinaţi împotriva varicelei. În anii următori au mai rămas doar câteva cazuri de deces care să aibă această cauză, au explicat cercetătorii.
Prorectorul UBB, Ioan Bolovan, director al Centrului de Studiere a Populaţiei, a declarat, la rândul său, că proiectul s-a derulat cu sprijinul Arhivelor Naţionale care a permis fotocopierea registrelor.
„Am creat un instrument de lucru pentru generaţii întregi de cercetători”, a spus Bolovan.
Proiectul UBB a început în anul 2014, s-a derulat în parteneriat cu Universitatea din Tromso (Norvegia) şi a fost finanţat printr-un grant norvegian în valoare de 650.000 de euro.
Nicolae Ghişan