166 de ani de la naşterea “Leului din Şişeşti”

Vasile Lucaciu, supranumit „Leul din Şişeşti” (n. 21 ianuarie 1852, Apa, judeţul Satu Mare – d. 29 noiembrie 1922, Satu Mare) a fost un preot român greco-catolic, luptător pentru drepturile românilor din Transilvania, deputat în Parlamentul de la Budapesta, deputat în Parlamentul de la Bucureşti, politician, memorandist.

S-a născut în familia învăţătorului şi cantorului Mihai Lucaciu din satul Apa, judeţul Satu Mare. Mihai Lucaciu conducea şcoala confesională greco-catolică românească din sat. Bunicul lui Vasile Lucaciu a fost Vasile, iobag, iar străbunicul lui Vasile Lucaciu a fost Luca. Numele de familie Lucaciu provine de la transformarea numelui de botez Luca, al străbunicului, în numele de familie Lucaciu. Vasile Lucaciu a mai avut un frate, Alexandru. A fost căsătorit cu Paulina Şerbac, din satul Potău, judeţul Satu Mare, fiică a unui preot român sărac, şi a avut cu ea cinci copii: Vasiliu Cicerone Vergiliu (n. 1876), Epaminonda  (n. 1877), Maria Veturia (n. 1878), Vasile Romulus (n. 1885) şi Tulia.


Studiile Vasile Lucaciu a învăţat la şcoala sătească de care se ocupa tatăl său, până când acesta a fost mutat din satul Apa în Baia Mare, judeţul Maramureş, în anul 1858. Timp de patru ani Vasile a urmat cursurile şcolii băimărene. A fost cel mai bun elev al acestei şcoli, aşa că după ce a încheiat perioada de studii aici, tatăl său l-a înscris la gimnaziu. După terminarea gimnaziului a fost înscris la liceul din Ungvar, Ungaria. Acolo a locuit la unchiul său, profesorul de teologie Nicolae Toth, ajuns mai târziu episcop de Eperjes. Neputând suporta rigurozitatea şi orientarea filomaghiară a bătrânului său unchi, Vasile l-a rugat pe tatăl său să îl mute de aici. Tatăl său a vrut să îl ducă înapoi la Satu Mare, dar Vasile a cerut să fie trimis la Oradea la liceul premonstratens. Neavând bani pentru această călătorie, mutarea la Oradea părea imposibilă. Dar Vasile Lucaciu a pornit pe jos spre Oradea, mâncând pâine goală şi dormind în clăi de fân găsite în drum sau sub cerul liber. Ajuns la Oradea, Vasile s-a întreţinut cu greu, dând lecţii copiilor bucătarului de la Episcopia Romano-Catolică. Liceul premonstratens din Oradea a constituit pentru Vasile Lucaciu o mare dezamăgire, mai ales din cauza disciplinei foarte dure la care era supus aici. Decepţionat de liceul pe care şi-l alesese, l-a abandonat şi s-a înrolat în armata austro-ungară, dar aici a făcut cunoştinţă cu o lume şi mai dură şi care îi solicita şi mai multă disciplină. Disperat, a apelat la tatăl său pentru a-l scoate din armată, ceea ce acesta a reuşit, însă cu mari eforturi financiare. Eliberat din armată, V. Lucaciu a dat examen pentru clasa a VI-a de liceu şi a participat la concursul pentru stipendiile acordate de Episcopia greco-catolică română, pe care l-a câştigat. Cu banii din această stipendie a plecat la Roma, Italia, unde a studiat clasele a VII-a şi a VIII-a de liceu şi s-a înscris la Teologie. A absolvit Teologia doctor cum laudae. S-a întors după şase ani în Transilvania, în anul 1874 cu titlul de doctor în teologie şi filozofie. Avea 22 de ani. Din anul 1885 a activat ca preot paroh greco-catolic în Șișești, din judeţul Maramureş, unde a ridicat o biserică monumentală sfințită la 15 august 1890.


Activitatea politică Dr. Vasile Lucaciu a fost unul dintre românii care au semnat Memorandumul din 1892. Procesul în care semnatarii Memorandumului au fost acuzaţi de negarea autorităţii maghiare şi de solicitarea independenţei Transilvaniei i-a adus cei mai mulţi ani de închisoare dintre toţi condamnaţii, 5. Prin intervenţia directă a lui Carol I ei vor fi eliberaţi, după un an de temniţă, în 1895. În anul 1905 a fost ales cu mare majoritate de voturi deputat de Beiuş în parlamentul de la Budapesta, din partea PNR. Venit în Regatul României după începutul Primului Război Mondial, a militat intens pentru alierea ţării cu Puterile Antantei, pentru se putea realiza reîntregirea României. Tot în acest scop a îndeplini – trimis de guvernul român – misiuni de prezentare a poziţiei române în privinţa situaţiei inacceptabile a românilor majoritari din Transilvania, inclusă în statul austro-ungar. Pentru că i se motiva că guvernul român aşteaptă să vadă ce va face Italia în război, Vasile Lucaciu a plecat în această ţară, unde a desfăşurat ample acţiuni de propagandă pentru intrarea acestei ţări în război de partea Antantei, sperând că România, văzând exemplul, va face la fel. Revenit în ţară după intrarea Italiei în război de partea Aliaţilor, V. Lucaciu a fost ales preşedinte al Ligii Culturale, membru în Federaţia Apărării Naţionale, desfăşurând o activitate şi mai intensă pentru ca România să intre în război pentru eliberarea Transilvaniei. Eforturile sale au fost încununate de succes, la 15 august 1916 România intrând în război şi începând invazia în Transilvania. Vasile Lucaciu a pornit la mobilizarea românilor ardeleni, foşti soldaţi austro-ungari, pentru a constitui regimente de voluntari care să lupte în armata română pentru eliberarea Transilvaniei. A avut din nou succes, mii de voluntari ardeleni, din rândul prizonierilor din Rusia, formând regimente şi alăturându-se armatei române. După această reuşită, a plecat în S.U.A., unde a reuşit să organizeze unităţi de voluntari români care au luptat în armata americană trimisă pe frontul din Franţa.

La 1 Decembrie 1918, la Marea Unire de la Alba Iulia, Vasile Lucaciu a primit, la propunerea Consiliului Dirigent, funcţia de membru în acesta, fără portofoliu, el aflându-se încă la Roma. Acest gest a fost recunoaşterea eforturilor depuse de Leul din Şişeşti pentru realizarea Marii Uniri. După Marea Unire, în anii 1919 şi 1920, Vasile Lucaciu a fost ales deputat de Baia Mare în Parlamentul din Bucureşti. Una dintre cele mai importante propuneri ale sale ca deputat român a fost legată de reforma agrară.După o boală care l-a ţinut la pat circa trei luni, dr. Vasile Lucaciu, supranumit “Leul din Şişeşti” pentru vehemenţa şi forţa cu care îşi susţinea cererile politice, a murit în noaptea de 29 noiembrie 1922, în casa sa din Satu Mare. A fost înmormântat la biserica din Şişeşti, judeţul Maramureş. În semn de recunoştinţă, prim-ministrul Ion I.C. Brătianu l-a decorat post-mortem cu Ordinul „Steaua României” în grad de mare comandor (depusă pe sicriul său). De asemenea, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu l-a avansat, post-mortem, la rangul de vicar episcopesc.

Nicolae Ghişan

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Citește și...

FOTO. Asociația Uniți pentru Satu Mare a achiziționat un aparat de ventilație mecanică și a două aparate de ionizare pentru Spitalul Județean

Cu ajutorul bunului Dumnezeu, în timp util, înainte ca Satu Mare să fie lovit de valul epidemiei SarCov-2, Asociația Uniți pentru Satu Mare a...

Anunturi de vânzare Admininsolv

www.admininsolv.ro Informatii suplimentare 0361.402.200   ANUNT!!!!   INSTAL ROLAND SRL societate în reorganizare judiciară prin ADMIN INSOLV SPRL, oraganizează licitație publică la data de04.2020 ora 10:00, la sediul...

TRIPLĂ CRIMĂ. Trei deținuți din Satu Mare, ACUZAȚI de OMOR CALIFICAT. Au UCIS trei oameni

Cei trei deținuți de la Penitenciarul care au seara zilei de 18 martie au incendiat celula în care erau încarcerași sunt acuzați de omor...

MĂSURĂ. Aproape 400 de sătmăreni, în CARANTINĂ. Peste 3.500 în IZOLARE

În județul Satu Mare, astăzi, 03 aprilie, se află în carantină 389 persoane, iar în izolare la domiciliu 3546 persoane. Până în prezent au fost confirmate...

DEMERS. Și Vama PETEA ar putea fi DESCHISĂ pentru NAVETIȘTI. Deocamdată doar Urziceni este deschisă

Sunt premize serioase ca și Vama Petea să fie deschisă pentru navetiștii din Ungaria spre România și invers. Deocamdată, în județul Satu Mare, doar...