Descoperire importantă a arheologilor sătmăreni

Un astfel de obiect este un solidus bizantin datat în preajma anului 600, monedă ce a fost descoperită pe terasa Ierului, într-un loc utilizat pentru amenajarea unor cuptoare de forjat, pe parcursul mai multor epoci istorice. În general, monedele sunt utilizate de arheologi doar ca element principal de datare post quem, considerându-se, pe drept, că alte informații istorice pe care le-ar aduce sunt limitate. Producerea lor în serii mari, cu ajutorul unor matrițe șablonate, circulația lor largă, lasă puține date istorice despre proprietarii lor și cu atât mai puțin despre bunurile și serviciile ce ar fi fost plătite cu ele (conform expresiei “Banii nu au miros!”, expresie spusă în legătură cu o monedă provenită din celebra “taxă pe urină” inventată de împăratul Vespasian).


Totuși moneda de la Dindești oferă câteva informații certe și, în același timp, relevă indicii asupra coordonatelor în care s-a desfășurat istoria regiunii, într-o perioadă opacă din perspectiva surselor. Moneda are efigia împăratului Mauritius Tiberius, împărat ce a domnit la Constantinopol între anii 582 și 602. S-a stabilit că a fost bătută în atelierul al X-lea din capitala bizantină, fiind un solidus numit cu “greutate uşoară”, adică în loc de 4,45 grame are doar 3,5 grame, iar în loc de aur de 24 de carate, moneda de la Dindești are doar 20 de carate. Astfel de solidus cu o calitate mai scăzută a aurului au fost bătuți în contextul unei grave crize financiare pe care a cunoscut-o Bizanțul, în condițiile taxelor plătite jefuitorilor ce asaltau Imperiul din mai multe direcții. Spre exemplu, perioada în care a fost bătută moneda este perioada în care cade frontiera dunăreană (anul 602), slavii stabilindu-se definitiv pe spații vaste din Peninsula Balcanică. Printre popoarele care atacau, cei mai periculoși erau avarii, popor de călăreți care în acele vremuri erau stabiliți pe teritorii vaste din Panonia și pe principalele văi din Transilvania. Sub semnul acestor invazii, criza în care s-a afundat Imperiul Bizantin la începutul sec. VII a fost atât de mare încât s-a umblat nu doar la calitatea monedelor ci și la greutate, criteriu măsurabil și nediscutabil. În acest context se poate aprecia că moneda de la Dindești a plecat din Bizanț spre Valea Ierului ca plată de răscumpărare a păcii, știut fiind că în acea perioadă bizantinii au plătit avarilor tributuri de până la 200.000 de monede solidus din aur.

Prin aceste plăți puterea avarilor s-a întărit, însă Imperiul Bizantin a ajuns în pragul colapsului. Peste trei decenii avarii au ajuns să asedieze Constantinopolul, orașul scăpând prin miracole și prin neîncredere semănată între forțele din coaliția ce îl asedia. Faptul că moneda de la Dindești are două orificii arată că, după ce a ajuns în regiune ca pradă de război, a fost utilizată ca obiect decorativ, prinsă pe un fir de sfoară, fie într-o salbă, fie cusută ca ornamet pe un obiect de vestimentație sau o broboadă de cap. Moneda a fost descoperită împreună cu un obiect de os decorat în stilul artei stepelor, de felul acelora pe care avarii le utilizau la ornarea tolbelor de săgeți sau a unor cutii și recipiente. Aşadar, chiar dacă “Pecunia non olet” prin moneda descoperită la Dindești, numeroasele descoperiri avare din zona văii Ierului se conectează la istorie, într-o perioadă în care regiunea duce o lipsă acută de surse scrise. “Sigur că la o primă impresie datele evocate aici sunt demult apuse și nu au nici o relevanță în actualitatea “fierbinte” a friguroasei luni ianuarie din anul 2018. Eventual, în contextul actual, ar putea fi de luat în discuție termenul de avar, care a ajuns să definească o persoană lacomă de bani. Sau ar mai putea prezenta interes gradul de valabilitate al constatării referitoare la faptul că banii nu degajă miros, în condițiile în care, în prezent, lasă urme pentru procurori. De asemenea putem constata că expresia referitoare la lipsa de miros a banilor a fost pusă în circulație într-o perioadă de reforme fiscale și censitare, la fel ca aceea de azi  spune uşor amuzat arhelologul Liviu Marta. Dincolo de aceste elemente actuale și superficiale, istoricii apreciază că avarii, chiar dacă au fost spulberați din istorie, au pus o amprentă definitivă asupra regiunii în care au trăit pe parcursul ultimelor două secole. Avarii au avut un rol esențial în faptul că în Europa central-orientală a rămas o insulă ce cuprinde regiunea dintre râul Nistru și Munții Alpi, regiune în care nu sunt vorbite limbi slave în prezent.

Sursa: Liviu Marta și Romát Sándor

Nicolae Ghişan

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Citește și...

Un nou caz în județ! Bărbat din zona Oașului cu CORONAVIRUS.

Un nou caz de Coronavirus a fost confirmat în județul Satu Mare. Ar fi vorba de un bărbat de peste 70 de ani din...

NU UITA! La noapte ROMÂNIA trece la ora de vară! STĂM ÎN CASĂ CU O ORĂ MAI PUȚIN!

Ora de vară 2020. În această noapte , România trece la ora de vară: Ora 03:00 va deveni ora 04:00 și vom dormi cu...

Mai e puțin și trecem la SCENARIUL 4 în România! Ce măsuri suplimentare ar urma să se ia!

Numărul de infectări cu COVID-19 a crescut în România, în ultimele zile, iar autoritățile încep să se pregătească pentru scenariul 4, atunci când vor...

NORMALIZARE. Numărul celor care TRAZITEAZĂ vămile din județ, în scădere DRASTICĂ

În perioada 27.03.2020, ora 19:15 - 28.03.2020, ora 07:15, la PTF Petea, pe sensul de intrare în țară s-au prezentat 164 persoane. Dintre acestea,...

ÎNGRIJORĂTOR. Încă două țări cu MULȚI SĂTMĂRENI, întroduse în ZONA ROȘIE. Despre ce e vorba

Încă două țări din Europa, în care se află foarte mulți sătmăreni, au fost introduse în zonele roșii de coronavirus. ”Începând cu data de 26...