De unde vine denumirea oraşului Tăşnad

Etimologia denumirii orașului Tășnad (Tasnád, în maghiară, respectiv Trestenburg, în germană) este destul de nuanțată și chiar controversată, întrucât nu s-au găsit documente oficiale care să se pronunțe consecvent în acest sens.

Vom porni, astfel, de la formele de atestare a toponimului în izvoarele medievale, de la prima lui apariție până în timpurile moderne. Aceste forme le întâlnim adunate în amplul studiu al istoricului bănățean Coriolan Suciu. Cronologic, regăsim înregistrate formele: possessio Tasnad (1246), Tasnad (1279), Villa Thasnad (1286), Thusnad (1299), Oppidum Thasnad (1456), Taschnath (1600), Taschnad (1753), Tosnad/ Tesnadus/ Tressenberg / Tressenburg (1808), Tasnad (1854), Tășnad (1929). Privite cu atenție, aceste forme ale toponimului, în latină, maghiară, germană și română, indică o stabilitate evidentă. Trebuie luate în considerare și cele două forme germane din 1808, Tressenberg și Tressenburg, pentru același toponim. Aceste forme, complet diferite de cea maghiară, sunt compuse din doi termeni: în primul caz tressen + berg, ultimul cuvânt însemnând „deal, colină”; în al doilea caz tressen + burg, acesta din urmă cu înțelesul de „târg”. Este limpede că acești compuși au apărut pe terenul limbii germane. Rămâne de lămurit cuvântul comun celor două forme lexicale, „Tresse”, cu pluralul „tressen”, care înseamnă tresă/ plete, precum și „trestie”. Informațiile detaliate și cele mai plauzibile faţă de denumirea Tăşnadului le regăsim în scrierile istoricilor maghiari Petri Mór (n. la Sărăuad) și György Györffy (n. la Suceag). Astfel, istoricul Petri Mor, referindu-se la toponimul Tăşnad, în lucrarea sa, încearcă să-l explice şi să-l argumenteze, într-o primă variantă, pornind de la realităţile geografice ale locului, respectiv de la arealele umede din lunca Cehalului unde trestia (nád, în maghiară) creşte dezinvoltă în cuvetele acoperite de ape în perioadele ploioase formând adevărate lacuri (tó, în aceeaşi limbă).

Rezultă astfel un cuvânt compus, Tó-snád, semnificând lacul cu trestie, topic atribuit de localnici zonei din partea sud-estică a localităţii unde o astfel de formaţiune hidrografică şi biogeografică ar fi existat în vremurile de demult. Iar prin extrapolare, el a fost atribuit şi aşezării edificate pe malurile acestuia. O altă opinie susţinută de acelaşi autor, de altfel cea mai plauzibilă, face trimitere la o adnotare a notarului Anonimus, al regelui Bela al III-lea, care menţionează în Gesta Hungarorum că regele Arpad a trimis în zonă o ceată de călăreţi condusă de Tas (Thosu), ce şi-a stabilit tabăra lângă un lac cu trestie. Astfel a apărut sintagma Tasnadja, denumirea plantei fiind asociată de această dată cu numele conducătorului de oaste şi semnificând „trestia lui Tas”, antroponim laic maghiar foarte vechi, de origine turcă, desemnând „piatră”; de aceea, dacă pornim de la datele istorice, la cucerirea regiunii și așezarea unei populații în zonă, cunoaștem că exista deja aici o populație românească, cu ducele lor, după cum reiese din spusele lui Anonymus. Prin urmare, așezarea rurală (possesio, oppidum sau villa) avea deja în primele documente și un nume românesc, probabil Trestia sau Lacul cu trestii.  Ca în multe alte cazuri, nou-veniții, maghiari, au tradus, ca seniori, în limba lor toponimul românesc ce a continuat să circule, în vorbirea lor cotidiană, secole în șir. În secolul al XVIII-lea, domeniul Tășnadului, intrând în posesia contelui careian Károlyi Antal, se transformă într-unul dintre centrele de colonizare a șvabilor, ajunși din localități învecinate. Oaspeții germani au preluat toponimul maghiar cu autoritatea lui venită din stăpânirea proprietarului, dar nu au ignorat nici toponimul românesc, fără să-i înțeleagă bine sensul, formând astfel unul propriu, Tressenburg, dar și Tressenberg.

Problema existenței unei alte forme a toponimului în română, alături de cea maghiară/ germană și a vechimii lor rămâne deschisă. Cele 6 trestii de pe stema orașului Tășnad, simbolizate în 2 mănunchiuri (aşezate stânga – dreapta) – trimit, de asemenea, la etimologia numelui localităţii – pornind de la realităţile geografice ale locului, respectiv de la arealele umede din lunca Cehalului unde trestia (magh. nád „trestie/ stuf/ nadă”) creşte dezinvoltă în cuvetele acoperite de ape, în perioadele ploioase formând adevărate lacuri (magh. tó, „lac”), explicându-se astfel denumirea de „LACUL CU TRESTIE”.  Comparația cu orașul Roma, potrivit căreia orașul de pe coline ar fi compus din șapte dealuri, este totuşi uşor exagerată și lipsită de orice temei concludent. Aceste dealuri poartă astăzi chiar și nume, după cum urmează:1. DEALUL PISICII (magh. MACSKA HEGY) = începând cu Biserica Reformată 2. DEALUL PORCULUI (magh. DISZNÓ HEGY) = deal situat dincolo de Catedrala Ortodoxă „Sfânta Maria” (fosta biserică greco-catolică); 3. DEALUL VÂNTULUI (magh. SZÉL HEGY) = partea dreaptă a barajului/ heleșteului, zonă viticolă; 4. DEALUL ZORILOR/ RĂSĂRITULUI (magh. HAJNAL HEGY) = loc situat între Sărăuad și drumul Cigului, cuprinzând Valea CSER, azi adăpostind populația de etnie romă, numită și „Cervedi” sau Valea Cerului (arbore), precum și vechiul cimitir evreiesc (strada Mihai Eminescu); 5. DEALUL PUPĂZEI (magh. BANKA HEGY/ CSÁKÓ HEGY) = dealul unde se află, astăzi, clădirea liceului, a Școlii Gimnaziale, precum și drumul spre satul Raț(iu); 6. DEALUL NOU (magh. ÚJHEGY) = deal situat între zona băilor termale și Dealul Pisicii; 7. DEALUL HANULUI (magh. CSÁRDA DOMB) = deal situat de la drumul Cigului până la drumul Careiului, cuprinzând două fabrici de cărămidă, fabrica din josul dealului (numit și Dealul Gróf, după numele lui Gróf János, care închiriase locul) învecinându-se cu un alt cimitir evreiesc, urmat de cimitirul greco-catolic/ ortodox. Pe acest deal se afla și o cârciumă, respectiv un bordel, numit Rózsabokor (Tufișul cu trandafiri, în traducere).

Nicolae Ghişan

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Citește și...

Afacerea Masca!

Nu degeaba se zice că pe vreme de război și pandemie se fac cele mai babane afaceri. Bine, nu le face omul de rând,...

Resetarea presei, extremă urgență

Din clipa în care încrederea publicului în presă intră în declin, nu mai există, practic, șansa unui guvern de a se sprijini pe un...

Dezvoltarea orașului Livada și bunăstarea locuitorilor, obiectivul principal al conducerii orașului

Primele luni ale lui 2020 găsește primăria din Livada cu o activitate prolifică pe mai multe paliere, investițiile fiind complexe și menite să dezvolte...

Adrian Ștef: ”Voi cere ca subprefecții ALDE să-și prezinte demisia!”

Invitat joi seara în cadrul emisiunii Actualitatea sătmăreană de la Nord Vest TV, fostul președinte al Consiliului județean Satu Mare, Adrian Ștef a declarat...

Câinele Athos, spaima contrabandiștilor. O nouă captură

Poliţiştii de frontieră din cadrul I.T.P.F. Sighetu Marmației au descoperit și confiscat, în urma unor acțiuni specifice desfăşurate în zona de competenţă, 1.000 pachete...